7 aprilie în presa străină:  De la explozie de proteste cu ajutorul reţelelor sociale la „tentativă de lovitură de stat“

Evenimentele din 7 aprilie au schimbat agenda presei internaţionale şi au stârnit reacţii din partea oficialilor europeni, dar şi ai Federaţiei Ruse.

 „Elevi moldoveni au atacat parlamentul“, titra BBC. „Demonstranţii au atacat Parlamentul în semn de protest, la victoria Partidului Comunist de guvernământ în alegerile generale de duminică. Martorii spun că mulţimile care au luat cu asalt clădirea au stricat ferestre şi au dat foc la mobilă. Poliţia a declarat că o femeie a murit intoxicată cu monoxid de carbon. Preşedintele Vladimir Voronin a cerut ca «dezordinea» să înceteze, dar liderii opoziţiei au susţinut protestele. Ei spun că alegerilor au fost fraudate“, scria pe 7 aprilie BBC.

„Explozie de proteste în Moldova, cu ajutorul Twitter“ este titlul din The New York Times, din aceeaşi zi. „O mulţime de peste 10.000 de tineri moldoveni a apărut din senin, marţi, pentru a protesta împotriva conducerii comuniste a Republicii Moldova devastând clădirile guvernamentale. Protestatarii au folosit instrumentele generaţiei lor adunând mulţimea cu ajutorul mesajelor scrise pe Facebook şi Twitter”, a mai scris aceeaşi sursă în 2009.

Evenimentele din 7 aprilie 2009 au ajuns şi în ziarul The Guardian. „Protestatarii anticomunişti se revoltă după alegerile parlamentare din Moldova“ este titlul din ziarul britanic. „Mulţimea a arborat steagurile UE, Republica Moldova şi steagul României şi scandând: «Jos comunismul», «Libertate!» şi «Vrem Europa!». Alţii au cerut unirea Moldovei cu România“, scriau ziariştii din Vest.

Evenimentele din 7 aprilie 2009 vor fi comemorate astăzi la Chişinău

Tot atunci a reacţionat şi Javier Solana, reprezentantul UE pentru politică externă, care a îndemnat toate ţările post-sovietice să se abţină de la violenţe. „Fac apel la toate părţile să se abţină de la violenţe şi provocări. Violenţele asupra clădirilor guvernamentale sunt inacceptabile. La fel de important este respectul pentru dreptul inalienabil la demonstranţii paşnice”, a spus oficialul într-o declaraţie. Javier Solana a vizitat Republica Moldova două săptămâni mai târziu. Javier Solana s-a întâlnit cu Preşedintele Parlamentului, cei trei lideri ai opoziţiei şi cu preşedintele Vladimir Voronin. 

Federaţia Rusă: “tentativă de lovitură de stat”

“Cui îi convine «democraţia revoltei»?”, se întreba pe 8 aprilie 2009 Vocea Rusiei. “Sperăm că UE şi România, care au condamnat public violenţele, vor acţiona pentru ca drapelele şi sloganele româneşti să nu fie utilizate drept acoperire pentru a submina suveranitatea Moldovei“, a declarat în 2009 ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, potrivit agenţilor de ştiri din Rusia.

Pe 29 aprilie 2009, Ministerul de Externe al Federaţiei Ruse a venit cu încă o reacţie.  Rusia a calificat drept  „tentativă de lovitură de stat“ evenimentele din 7 aprilie. „Caracterul pe care le-au căpătat acţiunile de protest — şi anume provocarea organelor de ordine, în speranţa că va determina o reacţie dură, luarea cu asalt a clădirilor oficiale, incendierea lor, distrugerea mobilierului şi arhivelor, batjocorirea însemnelor suveranităţii Republicii Moldova şi folosirea în schimbul acestora a însemnelor unor state străine, ne permite să calificăm toate aceste împrejurări şi fapte drept tentativă de lovitură de stat“, Andrei Nesterenko,  purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe citat de RIA-Novosti.

„Criza din Moldova se va răsfrânge negativ asupra eforturilor comune ale mediatorilor în problema Transnistriei“, a mai spus atunci purtătorul de cuvânt al diplomaţiei ruse.

Istoria „revoluţiei twitter“ din Republica Moldova sau cum au plecat comuniştii de la putere.