Exclusiv Primele teste esențiale pentru noua Ungarie. Profesor român de la Oxford: „Va trebui să precizeze viitorul raport cu Rusia”

Politologul Corneliu Bjola, profesor la Universitatea Oxford, explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, care vor fi testele pentru Ungaria lui Péter Magyar.

Politologul Corneliu Bjola, profesor la Universitatea Oxford, explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, care vor fi adevăratele teste pe care Ungaria va trebui să le treacă pentru a putea considera că această țară s-a întors într-adevăr la democrația și economia specifice societății liberale.

Budapesta a sărbătorit cu fast victoria opoziției, după aproape două decenii sub semnul lui Viktor Orbán. Entuziasmul din primele ore ale schimbării a fost treptat înlocuit de preocupare, iar Bruxelles-ul și marile cancelarii europene așteaptă acum cu interes următoarele mutări ale lui Péter Magyar.

Profesor la Universitatea Oxford, Corneliu Bjola conduce Oxford Digital Diplomacy Research Group. Românul afișează un optimism prudent, în analiza sa pentru „Adevărul” și pornește de la o realitate: Péter Magyar este până la urmă unul dintre cei mai apropiați foști colaboratori ai lui Viktor Orbán, iar deocamdată nu este deloc clar cum se vor alinia interesele Ungariei cu cele ale Uniunii Europene.

Europa revine cu picioarele pe pământ 

Victoria lui Péter Magyar și a TISZA a provocat entuziasm de la Budapesta și până la Bruxelles, însă ce este mai greu abia de acum încolo urmează. Este avertismentul mai multor experți și analiști politici din Europa, care atrag atenția că dincolo de retorica din campania electorală și de discursul pro-european, Péter Magyar a fost ani la rând aliatul lui Orbán și vine din interiorul sistemului. Nu în ultimul rând, în ciuda unor promisiuni, Magyar nu pare atât de decis să scoată în totalitate Ungaria de pe harta intereselor Moscovei, așa cum nu pare deloc entuziasmat de perspectiva de a susține integrarea europeană a Ucrainei.

În opinia lui Corneliu Bjola, victoria lui Péter Magyar nu reprezintă o surpriză, dar ceea ce ar putea surprinde ține de proporțiile sale.

„E o surpriză, nu neapărat ca victorie, ci ca magnitudine a victoriei. De fapt, Péter Magyar a câștigat o majoritate constituțională care îi permite să facă multe modificări, inclusiv, dacă decide să facă acest lucru, de destructurare a regimului Orbán. Deci aici e o surpriză, pentru că Orbán a reușit, atât cât a rămas de când a venit la putere în 2010, să-și construiască un sistem care să-l avantajeze. Ei bine, acest sistem, se pare, că în acest moment l-a trădat și asta vine și pe fondul acestei dorințe de schimbare puternice în rândul societății maghiare”, spune Bjola.

De ce există rezerve față de Magyar

Victoria categorică a opoziției arată și faptul că partidele radicale europene nu mai au aceeași cotă de popularitate, iar în multe țări încep să dea semne de slăbiciune.

„Asta arată că societatea a ajuns la un punct de saturație cu orientarea economică, politică, geopolitică a regimului maghiar. Cred că este explicat de faptul că regimul Orbán a eșuat masiv pe trei domenii. Din punct de vedere economic, Ungaria este în momentul de față la coada UE, deși era undeva în plutonul fruntaș. În momentul în care Orbán a ajuns la putere, a fost depășit acum și de România. Și asta s-a datorat modului în care a gestionat finanțele publice, corupției masive, precum și faptului că a intrat în conflict deschis cu Uniunea Europeană și atunci toate fluxurile au fost blocate. Doi: problema democratică, politică. Ungaria a fost preluată de către Orbán în 2010 cu o democrație consolidată, cu un sistem media destul de vibrant, cu instituții de stat care se echilibrau reciproc, se controlau unele pe altele. În momentul de față e greu de văzut cum mai funcționează un sistem democratic chiar așa de diluat instituțional. Și mai e problema a treia, care ne-a afectat pe toți. Mă refer la modul în care Orbán, în ciuda acestui discurs suveranist de fațadă, el, de fapt și-a transformat țara într-un stat vasal Rusiei. Și asta s-a văzut și cu convorbirile înregistrate ale ministrului de externe, în care cel al lui Orbán, în care vorbea cu Lavrov și cu Putin. El își transformase țara într-un pion otrăvit, un stat vasal al Rusiei, dar și al Chinei, în mijlocul Europei”, explică Bjola.

Ungaria, spune el, avea de ales între două direcții și a ales-o pe cea europeană. Acest lucru înseamnă că această țară are șanse mari să iasă din impasul în care se afla. Nu există însă garanții, avertizează Corneliu Bjola.

„Toată această constelație de fapt, și economic, și pe partea democratică, și pe partea geopolitică, au adus situația într-un impas. Adică de aici încolo mai erau două traiectorii: ori să meargă înapoi, spre zona democratică europeană, ori să avanseze și mai departe într-un sistem de tip Belarus. Sigur, fără anexare rusească, dar pe modelul pe care îl vedem în momentul de față în Belarus. Probabil, mulți în sfârșit au înțeles că direcția nu este bună și că trebuie făcută o schimbare. Rămâne de văzut acum cât de puternică va fi această schimbare”, mai spune Bjola.

El a explicat de ce există anumite rezerve, inclusiv la Bruxelles, deși declarațiile oficiale abundă de optimism. Analiștii de politică externă din Europa sunt rezervați, mai ales că nu există garanții că Magyar și noua putere nu vor decide să continue în avantajul lor logica patronal-clientelară prin înlocuirea „sistemului” Orbán cu unul echivalent și favorabil lor, apelând la mecanisme de substituție și cooptare.

„Rezerva apare de la faptul că Péter Magyar vine din interiorul sistemului. Că foarte mult timp a fost în interiorul sistemului. A lucrat cu Orbán, l-a admirat pe Orbán. Dar din 2024 s-a produs această ruptură și pe fondul acestor relații personale cu fosta soție, Judit Varga, ministru de justiție în guvernul Orbán. Și a funcționat foarte bine”, susține Bjola.

Testele europene ale Ungariei

În ce privește viitorul relațiilor dintre Uniunea Europeană și Budapesta, urmează adevăratul test.

„Semnalele trimise sunt bune. După aceea va urma testul pentru Magyar, să vedem în ce măsură confirmă realinierea de care vorbește la nivel retoric, dacă se confirmă. Tisza a făcut parte din EPP împreună cu partidul creștin-democrat al cancelarului german Friedrich Merz. Vom vedea cum evoluează lucrurile în EPP, dar este un subiect de termen mediu. Pe termen scurt, testul pentru Péter Magyar ar fi să vedem ce va face dincolo de această retorică pro-europeană. Și aceste teste vor veni foarte rapid. Un prim test este legat de deblocarea celor 90 de miliarde pentru Ucraina. Și cred că Ungaria va trece acest test, mai ales că are nevoie de deblocarea fondurilor europene”, punctează Bjola.

Al doilea test pentru Budapesta privește indirect și România și ține de modul în care Magyar va fi de acord cu deblocarea negocierilor pentru integrarea Republicii Moldova, alături de Ucraina, în Uniunea Europeană.

„Al doilea test pe care trebuie să-l urmărim este deblocarea negocierilor dintre Uniunea Europeană, Ucraina și Republica Moldova. Aceste negocieri au fost blocate de Orbán. Atenție, Péter Magyar este și el mai degrabă rezervat față de admiterea accelerată a Ucrainei, dar promite că va avea o altă atitudine decât Orbán. Începerea negocierilor, adică deschiderea unor capitole, este primul pas și ne va convinge dacă Péter Magyar va accepta ca cele două state să facă parte din Uniunea Europeană. Că va introduce condiții, că va introduce timing, este partea a doua, ne putem aștepta la astea, dar trebuie văzut dacă într-adevăr va fi de acord să deblocheze aceste negocieri”, explică Bjola.

Și asta nu este tot. Péter Magyar va da un alt test prin atitudinea pe care o va avea față de Rusia.

„Al treilea test pe care ar trebui să-l urmărim este semnalul de reducere a dependenței energetice față de Rusia. Péter Magyar a spus, de exemplu, că vrea ca Ungaria să renunțe până în 2035. Ori e puțin cam departe anul 2035, mai ales că implică două mandate. Aici pare mai mult o declarație prin care vrea să facă pe plac Uniunii Europene, dar nu foarte convingătoare. Ca să dea într-adevăr un semnal mai puternic, trebuie să spună cu subiect și predicat că va reduce mult mai mult această dependență față de Rusia, adică să precizeze care vor fi raportul Ungariei și cu Rusia”, mai arată Corneliu Bjola.

Provocările de pe plan intern

În sfârșit, Péter Magyar va avea de trecut o serie de teste și pe plan intern. După acest succes, Péter Magyar și apropiații săi vor trebui să găsească soluții pentru a destructura sistemul clientelar și a pune capăt corupției sau măcar să dea un semnal al luptei împotriva corupției. Există însă temeri că odată ajunsă la putere, opoziția nu va rezista tentației de a continua politica lui Orbán, înlocuindu-i doar pe actorii principali aflați la funcție, oamenii fostului premier ungar cu propriii oameni. Astfel, noua putere ar putea să profite acum de avantajele sale și să abuzeze de ele.

„Să ținem seama de faptul că și Péter Magyar vine cu o mișcare politică care s-a dezvoltat rapid, în doi ani de zile. Deci a beneficiat foarte mult de acest vot negativ împotriva lui Orbán, o astfel de mișcare nu ține mult. Probabil că are șase luni în care el trebuie să facă niște schimbări, să înceapă o reformă serioasă. Pe parcurs, așa cum se întâmplă de fiecare dată, vor apărea probleme. Vor apărea fragmentări, interese politice divergente și fisuri în rândul aliaților săi. Deci el are și un orizont destul de mic în care trebuie să facă ceva până să alunece din nou într-o zonă care nu va fi sub nicio formă favorabilă Ungariei și nu va ajuta această țară să își schimbe relaționarea cu Uniunea Europeană”, încheie Corneliu Bjola.