Victorie aşteptată a conservatorilor în alegerile legislative din Iran

Iranienii au votat vineri în cadrul alegerilor legislative în care miza principală a fost rata de participare, deoarece conservatorii au siguranţa că vor păstra o majoritate importantă.

Aceste alegeri naţionale au fost considerate un test pentru putere deoarece sunt primele după marea mişcare de protest care a zguduit Iranul în urma morţii, în septembrie 2022, a tinerei Mahsa Amini, la scurt timp după arestarea acesteia de către poliţie pentru nerespectarea strictă a codului vestimentar, scrie Agerpres.

În afară de Parlament, 61 de milioane de alegători din totalul populaţiei de 85 de milioane de locuitori au fost chemaţi la urne pentru a vota membrii Adunării Experţilor, responsabilă cu numirea ghidului suprem, cea mai înaltă autoritate a Republicii Islamice.

Vineri, la mijlocul după-amiezii, autorităţile au salutat o participare "bună" la cele 59.000 de secţii de votare, organizate adesea în şcoli şi moschei. O prezenţă mai ridicată decât cea la alegerile anterioare, din 2020, care au avut loc în timpul pandemiei de COVID-19, a indicat Hadi Tahan Nazif, purtătorul de cuvânt al Consiliului Gardienilor, responsabil cu organizarea votului. În urmă cu patru ani, doar 42,57% dintre alegători s-au prezentat la urne, cea mai scăzută rată de la proclamarea Republicii Islamice în 1979, potrivit cifrelor oficiale.

Programul secţiilor de votare, care trebuiau să se închidă iniţial la ora 18:00 (15:30 GMT), a fost prelungit până la miezul nopţii "ca urmare a participării largi a naţiunii", a anunţat Ministerul de Interne.

Rezultatele alegerilor legislative, cu un număr record de 15.200 de candidaţi, sunt aşteptate duminică, iar noua Adunare se va întruni în mai.

Potrivit experţilor, nu este de aşteptat nicio tulburare a echilibrului politic în cadrul Parlamentului (Majlis) în urma acestui scrutin. Tabăra majoritară, formată din grupuri conservatoare şi ultraconservatoare, uneori rivale, va continua să domine în mare măsură, aşa cum s-a întâmplat în legislatura care se încheie, în care controlează peste 230 din cele 290 de locuri din Parlament.

Partidele de centru, reformiste şi moderate au fost marginalizate după alegerile din 2020 şi nu pot decât să spere la câţiva oficiali aleşi după descalificarea unui număr semnificativ al candidaţilor lor.

Totodată, conservatorii îşi vor întări controlul asupra Adunării Experţilor, un colegiu de 88 de clerici responsabil de numirea şi eventual demiterea ghidului suprem. În total, un număr de 144 de candidaţi s-au înscris în cursa electorală, dar personalităţi de seamă au fost descalificate, cum este cazul notabil al fostului preşedinte moderat, Hassan Rouhani (2013-2021).