Analiză Venezuela după Maduro: o țară marcată de frică, violență și colaps economic

Arestarea președintelui venezuelean Nicolás Maduro nu a fost urmată de scene de bucurie pe străzile țării. În schimb, vidul de putere creat de îndepărtarea sa a fost resimțit de mulți venezueleni ca o perioadă de incertitudine și teamă, într-o societate deja afectată profund de violență și prăbușire economică.

După aproape trei decenii de guvernare socialistă autoritară, Venezuela se confruntă cu una dintre cele mai grave crize din istoria sa modernă. Rata criminalității a atins niveluri extreme, cu o medie estimată de peste 70 de omucideri pe zi, iar hiperinflația a ajuns, la un moment dat, la zeci de mii de procente anual, făcând moneda națională practic inutilizabilă, scrie The Sun.

Cei care se așteptau ca arestarea lui Maduro să aducă imediat un sentiment de eliberare au fost dezamăgiți. Mulți locuitori spun că evită să iasă din case, chiar și în timpul zilei, de teama jafurilor sau a violenței armate.

O economie în colaps

După moartea fostului președinte Hugo Chávez, în 2013, Venezuela a intrat într-o spirală economică accelerată. Deși țara deține unele dintre cele mai mari rezerve de petrol din lume, ani de politici economice greșite, corupție și sancțiuni internaționale au dus la prăbușirea serviciilor publice, șomaj masiv și penurii severe.

Inflația a făcut ca oamenii să aibă nevoie de saci sau chiar roabe de bancnote pentru tranzacții de bază. În multe zone, iluminatul stradal a fost redus sau oprit complet, iar călătoriile nocturne au devenit extrem de periculoase.

Mulți angajați câștigau salarii echivalente cu câțiva euro pe lună, insuficiente pentru a-și hrăni familiile. Potrivit localnicilor, chiar și obiecte banale, precum un ceas de mână, puteau deveni un motiv de jaf.

Viața de zi cu zi sub presiune

În capitala Caracas, cetățenii descriu o stare permanentă de nesiguranță. Unii spun că evitau să își dezvăluie ocupația sau orice legătură cu valută străină, de teamă să nu devină ținte ale răpirilor.

Organizațiile pentru drepturile omului au documentat numeroase cazuri de abuzuri, arestări arbitrare și violență în timpul protestelor declanșate de criza economică. Demonstrațiile, inițial motivate de lipsurile materiale, s-au transformat adesea în proteste deschise împotriva regimului.

Sloganuri împotriva conducerii de la Caracas au fost auzite frecvent, în ciuda riscurilor. Mulți venezueleni au vorbit despre pierderi personale – membri ai familiei uciși în jafuri sau tineri împinși spre criminalitate din cauza sărăciei.

Căderea lui Maduro și reacțiile internaționale

Nicolás Maduro și soția sa au fost arestați într-o operațiune a forțelor americane și transportați în Statele Unite, unde urmează să fie judecați pentru acuzații legate de trafic de droguri. Autoritățile americane au susținut că acțiunea a fost necesară pentru a combate criminalitatea organizată și corupția la nivel înalt.

Intervenția a provocat reacții puternice pe plan internațional. Unii lideri politici au condamnat operațiunea drept o încălcare a suveranității Venezuelei, în timp ce alții au salutat înlăturarea unui regim considerat represiv.

Speranță, dar fără certitudini

Lidera opoziției, Maria Corina Machado, laureată a Premiului Nobel pentru Pace, a declarat recent că regimul Maduro trebuie privit „nu ca o dictatură convențională, ci ca o structură criminală”. Ea a avertizat însă că drumul spre democrație va fi dificil.

Pentru mulți venezueleni, îndepărtarea lui Maduro reprezintă un posibil început, dar nu o soluție imediată. După ani de violență, sărăcie și lipsă de încredere în instituții, reconstrucția țării va necesita timp, stabilitate și sprijin internațional consistent.

Deocamdată, pe străzile Venezuelei, frica rămâne mai vizibilă decât speranța.