Un an de la retragerea trupelor americane din Irak: viitorul ţării încă este neclar

La un an de la retragerea forţelor militare americane, Irakul se confruntă cu o criză politică, dar şi cu atacuri violente între extremiştii suniţi şi militanţii şiiţi, soldate cu victime în rândul populaţiei.

Când primul convoi militar din Statele Unite ale Americii a intrat în Bagdad, în urmă cu aproape 10 ani, Saad Kareem, pe atunci în vârstă de 8 ani, era speriat, chiar dacă oamenii din jurul lui fluierau şi dansau de fericire.

„O ţineam pe mama strâns de mână. Eram speriat pentru că-mi imaginam că au venit să ne omoare. Dar m-am liniştit când mi-am văzut mama zâmbind“, îşi aminteşte Saad.

Invazia americană a adus cu ea speranţa unor libertăţi politice şi religioase inexistente în timpul regimului sunit al lui Sadam Hussein. Dar siguranţa resimţită atunci s-a dovedit a fi înşelătoare: întâi a fost războiul, iar apoi au urmat conflictele dintre extremiştii suniţi şi militanţii şiiţi, care aproape au dus Irakul în pragul unui război civil.

A urmat apoi sfârşitul oficial al războiului. Pe 31 decembrie 2011, ţara a sărbătorit „ziua Irakului“ şi retragerea trupelor americane.

Înainte de prima aniversare, ţara se afla într-o luptă de regăsire naţională, în timp ce guvernul ieşea dintr-o criză politică doar pentru a intra în alta.

Lupte între şiiţi şi suniţi

Odată cu părăsirea trupelor americane, premierul şiit Nuri al-Maliki l-a arestat pe vicepreşedintele sunit Tariq al-Hashimi, sub acuzaţia că se folosea de informaţiile secrete pentru a planifica atacuri teroriste.

Oamenii au devenit nemulţumiţi de acţiunile oficialilor, iar mii de suniţi au ieşit în stradă în semn de prostest, după ce premierul a dispus şi arestarea gărzilor de corp ale ministrului sunit de Finanţe.

Suniţii şi kurzii l-au acuzat pe Al-Maliki că încearcă să-şi consolideze puterea în ţară, prin eliminarea lor din politică.

Speranţe de mai bine

La un an de la retragerea trupelor americane, irakienii încearcă să îşi revină după război şi se confruntă şi acum cu atacuri cu bombă.

Familia lui Saab speră că Irak va deveni o ţară mai sigură, dar principala îngrijorare este că organizaţia teroristă Al-Qaeda s-ar putea reîntoarce, în timp ce bombardamentele şi conflictele dintre suniţi şi şiiţi ori dintre arabi şi kurzi sunt frecvente. Saad este hotărât ca după terminarea liceului să părăsească Irakul pentru a scăpa de violenţe. Hotărârea lui a venit şi în urma unui incident în care explozia unei maşini-capcană i-a omorât cel mai bun prieten.

„Uneori mă întreb de ce nu m-am născut într-o altă ţară“, a spus Saab pentru CNN.

Tânărul Ali Adel în vârstă de 20 de ani locuieşte într-un cartier în care predomină şiiţii, iar de-a lungul anilor a asistat la atacurile devastatoare cu bombă puse la cale de extremiştii suniţi, în principal asupra moscheelor din districtul său.

După retragerea trupelor americane, Adel a sperat că violenţele şi atacurile vor înceta. Dar n-a fost aşa. Pe 27 noiembrie, se afla într-o frizerie din apropierea unei moschei când a avut loc un atac cu bombă. Când s-a trezit nu îşi mai amintea nimic din explozia care l-a adus pe patul unui spital din Bagdad.

„Niciodată nu m-am gândit că aşa ceva mi se poate întâmpla mie. Nu vreau să trăiesc aşa. Vreau să revin la o viaţă normală“, a spus Adel.

Căpitanul american Mark Askew a fost trimis în Irak în 2007. În timpul misiunii sale a învăţat ce înseamnă pierderile de vieţi omeneşti din război, fiind martor la moartea superiorilor săi.

Chiar dacă a părăsit acum Irakul, Askew se întreabă care va fi viitorul acestei ţări: va fi unul stabil sau guvernul său se va alia cu Iran?

„Ne uităm acum la ceea ce se întâmplă în Irak şi încercăm să ne dăm seama dacă tot ce-am făcut a meritat“.