Tensiuni între marile puteri: Consiliul Arctic se întruneşte pentru a discuta despre încălzirea globală şi accesul la resursele naturale din zonă

Diplomaţi importanţi din Statele Unite, Rusia şi alte state care au graniţă cu Arctica se întâlnesc, astăzi, în Finlanda, pentru a discuta despre politici ce privesc regiunea polară, în contextul în care tensiunile sunt din ce în ce mai mari în ceea ce priveşte contracararea încălzirii globale şi accesul la bogăţiile minerale, potrivit Reuters.

Ţările s-au zbătut să revendice teritorii sau, precum China, şi-au întărit prezenţa în regiune, în timp ce topirea gheţii aduce în discuţie posibilitatea exploatării unei mari părţi din rezervele de petrol şi gaze încă nedescoperite, pe lângă zăcămintele de minerale ca zincul, fierul şi metale rare.

Cu noi rute mai scurte deschizându-se în Arctica, Pentagonul a avertizat pe 2 mai de riscul prezenţei submarinelor chineze în regiunea Arcticii.

Acest avertisment a urmat unei declaraţii dure a secretarului american de Stat, Mike Pompeo – care va ţine un discurs şi la întâlnirea Consiliului Arctic din Rovaniemi, Finlanda, de pe 6 mai – prin care a respins posibilitatea ca statul chinez să aibă un rol în modelarea politicilor zonei Arctice.

„SUA au realizat că nu-i pot lăsa pe ruşi şi pe chinezi să împartă Arctica aşa cum ei cred de cuviinţă“, a spus Niklas Granholm, director adjunct la Agenţia de cercetare în domeniul Apărării a Suediei.

Consiliul Arctic este format din Statele Unite, Canada, Rusia, Finlanda, Norvegia, Danemarca şi Islanda, populaţiile indigene ale regiunii fiind, de asemenea, reprezentate.

China a avut statut de observator la Consiliu din 2013 şi a fost din ce în ce mai activă în regiune, conturând un plan pentru „Drumul polar al mătăsii“ anul trecut. 

Rusia a redeschis baze militare închise după Războiul Rece şi îşi modernizează puternica Flotă Nordică. Drept răspuns, SUA şi-a reactivat Flota a 2-a, care va fi responsabilă şi de Polul Nord.

Topirea gheţii

„Există tonuri diferite cu care state diferite vor să abordeze problema schimbărilor climatice“, a declarat ambasadorul finlandez pentru Arctica, Aleksi Harkonen.

„Nu este vorba despre menţionearea problemei schimbărilor climatice. Va fi acolo, în declaraţia finală“.

Temperaturile aerului de la suprafaţa Arcticii cresc la o rată de două ori mai mare decât în restul lumii şi oceanul ar putea să nu mai aibă gheaţă în lunile de vară, în următorii 25 de ani, potrivit unor cercetători.

Acest lucru ar putea avea un impact profund asupra vremii din lume, precum şi asupra vieţii sălbatice şi populaţiilor indigene din regiunea polară.

Preşedintele american Donald Trump şi-a exprimat deseori neîncrederea în legătură cu faptul că încălzirea globală este rezultatul activităţilor umane şi a retras SUA din Acordul de la Paris privind schimbările climatice.

Un alt eveniment important din Finlanda ar putea fi întâlnirea dintre Pompeo şi omologul său rus Serghei Lavrov, în cadrul căreia cei doi vor discuta despre criza politică din Venezuela.

Pe lângă China, şi India, Coreea de Sud, Singapore, Italia şi Japonia au statut de observatori la Consiliul Arctic.