Studiu: Antarctica de Vest se încălzeşte de două ori mai repede decât se credea

Antarctica de Vest se încălzeşte de două ori mai repede decât se credea, arată un studiu publicat de Universitatea de Stat din Ohio. Concluziile generează temeri în rândul cercetătorilor care consideră că un îngheţ ar face să crească nivelul mării de la San Francisco la Shanghai.

Temperaturile anuale înregistrate de taţia de cercetare Byrd din Antarctica de Vest au crescut cu 2.4 grade Celsius din anii '50, una dintre cele mei rapide creşteri de pe planetă şi de trei ori peste nivelul mediu într-un climat în continuă schimbare. 

Creşterea neaşteptat de ridicată generează temeri  referitoare la vulerabilitatea stratului de gheaţă şi posibilitatea ca acesta să se topească, în condiţiile în care Antarctica de Vest deţine îndeajuns de multă gheaţă încât să ridice nivelul mondial de apă cu cel puţin 3.3 metri, dacă s-ar topi vreodată în întregime, un proces care ar dura sute de ani. 

"Partea de vest a stratului de gheaţă suferă de două ori mai multă încălzire decât se credea iniţial", a arătat Universitatea de Stat din Ohio printr-o declaraţie despre studiul condus de profesorul de geografie David Bromwich şi citat de Reuters. 

Încălzirea "aduce mai multe griji despre viitoarea contribuţie pe care Antarctica o va avea la creşterea nivelului mării", se arată în studiu. Temperaturile ridicate din timpul verii au crescut riscurile ca stratul de gheaţă şi de zăpadă să se topească, deşi cea mai mare parte din Antarctica se află într-un an de îngheţ. 

Ţările joase, de la Bangladesh la Tuvalu, sunt în mod special afectate de creşterea nivelului mării, aşa cum sunt şi oraşele de coastă de la Londra, la Buenos Aires. Nivelul mării a crescut cu aproximativ 20cm în ultimul secol. 

Panelul de experţi pe climă ai Naţiunilor Unite anticipează că nivelurile de apă vor creşte între 18 şi 59 cm în acest secol şi cu mult mai mult dacă se va accelera topirea stratelor în Groenlanda şi Antarctica, generată de încălzirea globală cauzată de activităţile umane. 

Gheţarii alunecă în mare

De asemenea, zone din emisfera de nord s-a încălzit la un nivel la fel de accelerat. Mai multe bucăţi groase de gheaţă s-au prăbuşit în jurul Peninsulei Antarctice în ultimii ani. În momentul în care bucăţi de gheaţă se rup, gheţarii din spatele lor pot aluneca mai repede în apă, generând astfel o creştere a nivelului mării. 

"Riscurile ar fi şi mai mari dacă un astfel de fenomen s-ar produce unui platou de gheaţă care sprijină unul dintre cei mai mari gheţari din Antarctica de Vest", a spus Andrew Monaghan, co-autor al Centrului Naţional SUA pentru Cercetare Atmosferică. 

De exemplu, un gheţar ca Pine Island poate produce la fel de multă apă în ocean, cât aduce fluviul Rin în Europa. 

Oamenii de ştiinţă au spus că a existat o situaţie asemănătoare când o suprafaţă extinsă de gheaţă s-a topit în Vestul Antarcticii, în 2005

"O creştere continuă a temperaturilor din timpul verii ar putea duce la episoade mai frecvente şi mai extinse de topire a stratului de gheaţă", s-a demonstrat în studiu. 

Antarctica de Vest contribuie cu aproximativ 0.3 mm pe an la creşterea nivelului mării, mai puţin decât o face Groenlanda, cu 0.7mm, au arătat cercetătorii de la Universitatea de Stat din Ohio. Stratul de gheaţă din Antarctica de Est este mai puţin expus riscului de topire. 

Ajutaţi de simulatoarele computerizate, oamenii de ştiinţă au reconstruit un record de temperaturi din 1958, la staţia de cercetare Byrd, unde aproape o treime din măsurători lipseau, uneori din cauza căderilor de curent în timpul lungilor ierni din Antarctica.