Şeful diplomaţiei americane: Frăţia Musulmană „a furat” revoluţia din Egipt
0Pentru prima dată de la contrarevoluţia din Egipt, când armata a înlăturat de la putere regimul controlat de Frăţia Musulmană, Statele Unite ale Americii - principalul finanţator internaţional al Egiptului - au adoptat o poziţie fermă în legătură cu evenimentele din vară. John Kerry, Secretarul de Stat al SUA, a acuzat miercuri Frăţia că a „furat” revoluţia din timpul Primăverii Arabe.
Revoluţia din 2011, care a dus la căderea regimului controlat de zeci de ani de Hosni Mubarak, a fost „furată” de Frăţia Musulmană, gruparea care a funcţionat clandestin pe vremea fostului preşedinte şi care a preluat puterea după Primăvara Arabă, bucurându-se de un grad ridicat de sprijin în rândul populaţiei.
Şeful diplomaţiei americane, John Kerry, a precizat că această grupare islamistă foarte bine organizată a acaparat revolta împotriva lui Mubarak de la tinerii care au pornit-o în special prin intermediul site-urilor de socializare, ca răspuns la celelalte proteste care au zguduit lumea arabă.
După doar un an de mandat, Mohamed Morsi, primul preşedinte al Egiptului ales în mod democratic, a fost înlăturat cu forţa de armată în iulie, iar puterea a fost preluată de forţele militare până la organizarea de alegeri anticipate. Acestea vor avea loc cel mai devreme la începutul anului următor.
Video
Foto
preview
„Aceşti copii din Piaţa Tahrir nu erau motivaţi de vreo religie sau ideologie. Ei erau motivaţi de ceea ce au văzut că se întâmplă în această lume interconectată şi şi-au dorit să nu piardă oportunitatea de a beneficia de o educaţie, de un loc de muncă şi de un viitor şi să nu mai aibă un guvern care să-i priveze de aceste drepturi şi de altele. Şi-au trimis mesaje (pe reţelele de socializare), au vorbit unii cu alţii şi astfel au pornit revoluţia care apoi a fost furată de cea mai organizată entitate din stat care este Frăţia (Musulmană)”, a declarat el citat de agenţia de ştiri Associated Press şi preluat de Agerpres.
Imediat după înlăturarea lui Morsi de la putere, mai multe voci au contestat asistenţa financiară acordată anual de SUA Egiptului, în valoare de 1,5 miliarde de dolari. Egiptul este unul dintre cei mai mari beneficiari de ajutor financiar de la SUA şi depinde în mare măsură de aceste împrumuturi.
Marile puteri nu şi-au respectat promisiunile de a ajuta financiar şi logistic statele care au trecut prin Primăvara Arabă. Prelungirea crizei economice şi tranziţia tulbure către democraţie a ţărilor arabe au dus la sistarea planurilor de asistenţă financiară promise de Statele Unite ale Americii şi de Uniunea Europeană.
Administraţia Obama a fost aspru criticată chiar şi de presa tradiţional favorabilă democraţilor din cauza deciziei de a continua programele de asistenţă financiară cu Egiptul, în contextul intervenţiei violente a armatei asupra poporului.
Până la urmă, Statele Unite au decis că vor retrage sprijinul financiar.
CITEŞTE MAI MULT
Cum a ajuns Mohamed Morsi, de la „preşedintele tuturor egiptenilor“ la omul care a divizat ţara
Mohamed Morsi, demis miercuri de armată, îşi lasă ţara divizată deşi, după alegerea sa în iunie 2012, el a declarat în Piaţa Tahrir că va fi "preşedintele tuturor egiptenilor" şi garantul idealurilor democratice ale revoltei care a dus la înlăturarea de la putere a lui Hosni Mubarak, relatează AFP.
Preşedinte al Curţii Constituţionale de doar câteva zile, judecătorul Adly Mansour a fost desemnat miercuri de armată să conducă cea mai populată ţara arabă, succedându-i preşedintelui islamist demis Mohamed Morsi, relatează AFP.
Morsi şi întreaga echipă prezidenţială sunt reţinuţi într-o clădire a armatei
Preşedintele egiptean Mohamed Morsi era deţinut în noaptea de miercuri spre joi, împreună cu echipa sa, într-o clădire a armatei.
Bashar al-Assad: Criza din Egipt, sfârşitul „islamismului politic“
Preşedintele sirian Bashar al-Assad consideră că revolta poporului egiptean, îndreptată asupra lui Mohamed Morsi, marchează sfârşitul „islamismului politic“.
Nancy Okail a fost nevoită să fugă din ţara sa natală pentru a scăpa de o sentinţă de cinci ani de închisoare. Se îndreaptă acum Egiptul către o nouă perioadă de instabilitate?