S-a încheiat ancheta privind cauza accidentului aviatic în care a murit Ebrahim Raisi. Raportul confirmă ipotezele iniţiale

Televiziunea de stat IRIB a făcut public raportul din ancheta finală desfăşurată în urma accidentului aviatic din luna mai în care şi-a pierdut viaţa preşedintele iranian Ebrahim Raisi. Potrivit acestuia, elicopterul în care se aflau şeful statului şi alţi înalţi oficili s-a prăbuşit din cauza condiţiilor meteorologice.

Comisia mixtă care a analizat resturile epavei elicopterului Bell 212 a concluzionat că accidentul a vut loc din cauza vremii nefavorabile şi ceţii care s-a format brusc.

„Cauza principală a accidentului de elicopter au fost condiţiile atmosferice complexe din regiune în sezonul de primăvară”, a indicat raportul final al anchetei efectuate de un comitet militar, a informat televiziunea de stat IRIB.

Raportul arată că „formarea bruscă a unei mase dense de ceaţă” reprezintă cauza prăbuşirii elicopterului Bell 212, în care se aflau Raisi, ministrul de externe Hosein Amir Abdolahian şi alţi şase pasageri, într-o regiune muntoasă din provincia Azerbaidjanul de Est, informează Agerpres care citează surse internaţionale.

Membrii comisiei au examinat condiţiile tehnice, inginereşti, electronice şi de navigaţie ale elicopterului prăbuşit şi nu au constatat defecţiuni la aparat sau la întreţinerea acestuia de la achiziţionare.

Statul Major al armatei iraniene a declarat deja în luna mai că nu a găsit semne suspecte în accident şi că elicopterul respectase planul de zbor.

După trei zile de funeralii ample în mai multe oraşe din ţară, Raisi a fost înmormântat într-un important mausoleu religios din oraşul Mashad. 

Moartea sa a declanșat atât reacții interne, cât și internaționale, mai mulți parteneri autocrați ai Iranului trimițând atât condoleanțe, cât și laude efuzive. Președintele rus Vladimir Putin, liderul chinez Xi Jinping și liderul nord-coreean Kim Jong Un au publicat declarații în care au lăudat moștenirea lui Raisi și l-au salutat ca pe un „prieten”.

Decesul lui Raisi a dus la organizarea de alegeri prezidenţiale anticipate, câştigate de reformistul Masud Pezeshkian, care a preluat mandatul pe 30 iulie.