Video Rodrigo Paz a câştigat alegerile prezidenţiale din Bolivia. Primul preşedinte de centru-dreapta după 20 de ani de socialism

Senatorul de centru-dreapta Rodrigo Paz a câştigat duminică, 19 octombrie, al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Bolivia, învingându-l pe rivalul său de dreapta Jorge „Tuto” Quiroga.

Se întâmplă într-o ţară care a căzut pradă unei crize economice profunde după două decenii de guverne de stânga, comentează AFP, citată de Agerpres.

Deși ultimele sondaje l-au arătat ca perdant, Rodrigo Paz a obținut 54,6% din voturi, după numărarea a 97,8% din voturi, a anunţat Tribunalul Suprem Electoral. Adversarul său a obţinut 45,4% din voturi.

După anunţarea rezultatelor, străzile din La Paz, care fuseseră practic pustii până atunci, s-au umplut de susţinători ai câştigătorului, în sunete de petarde, strigăte de bucurie şi cu muzică.

„Am venit să sărbătorim victoria cu marea speranţă de a da Boliviei o nouă direcţie"”, a mărturisit Julio Andrey, un avocat de 40 de ani, apreciind că acest economist de 58 de ani este „mai aproape de revendicările populare” decât rivalul său.

Un om al consensului

Rodrigo Paz este moştenitor al unei dinastii politice influente și un om politic moderat care se prezintă drept un om al consensului.

„L-am sunat pe Rodrigo Paz Pereira să-l felicit”, a declarat Jorge „Tuto” Quiroga, recunoscându-şi înfrângerea într-un hotel din La Paz.

„Aceasta este o numărătoare provizorie, vom aştepta rezultatele oficiale, vom avea procesul-verbal şi le vom compara", a mai adăugat el.

Apel la „unitate şi reconciliere între bolivieni”

În faţa presei, popularul vicepreşedinte ales, Edmand Lara, a lansat un apel „la unitate şi reconciliere între bolivieni”.

Paz ajunge la putere într-o ţară care, sub Evo Morales, a virat foarte mult spre stânga: naţionalizarea resurselor energetice, ruptură cu Washingtonul, alianţe cu Venezuela lui Hugo Chavez, Cuba, China, Rusia şi chiar Iranul.

Pe 8 noiembrie, Rodrigo Paz îi va urma în funcţie impopularului Luis Arce care a renunţat să mai candideze şi va părăsi puterea după un mandat de cinci ani marcat de cea mai gravă criză economică pe care a trăit-o ţara în ultimii 40 de ani.

Scăderea exporturilor de gaze, cauzată de lipsa de investiţii, a epuizat rezervele de dolari şi a făcut nesustenabilă costisitoarea politică de subvenţionare a combustibililor. Fără valută pentru a le importa, deficitul de benzină şi motorină se agravează, iar preţurile cresc vertiginos.

Senatoarea republicană americană Maria Elvira Salazar l-a felicitat pe X pe preşedintele nou ales, salutând o Bolivie care, în opinia sa, "se ridică după ani de socialism, corupţie şi promisiuni încălcate".

În Bolivia, inflaţia anuală depăşeşte în prezent 23%, iar cozile lungi de vehicule aşteptând o ipotetică reaprovizionare a benzinăriilor au devenit ceva obişnuit în această ţară, aproape de două ori mai mare decât Franţa, dar cu 11,3 milioane de locuitori.

Cei doi candidaţi au prezentat politici similare, bazate pe o reducere drastică a cheltuielilor publice - în special a subvenţiilor pentru combustibili - şi o deschidere mai mare către sectorul privat.

Paz a apărat, însă, un „capitalism pentru toţi”  bazat pe descentralizare şi rigoare fiscală înainte de orice nouă datorie. Rivalul său, mai radical, a pledat pentru o deschidere completă către pieţele internaţionale şi utilizarea unor noi credite.

„Abordarea mea este de a ajunge la un consens, la un acord şi de a face lucrurile să avanseze", a declarat Rodrigo Paz cu puţin timp înainte de a vota la Tarija, în sudul ţării.

Totuș, el nu va dispune de o majoritate în parlament, ceea ce îl va obliga să formeze alianţe. Ieşit învingător în primul tur în august, el are totuşi cel mai mare grup parlamentar, cu 49 de deputaţi şi 16 senatori, în faţa lui Jorge Quiroga (39 şi 12).

„Paz a păstrat un ton foarte calm, foarte centrist. Se conectează bine cu populaţia, se simte că oamenii îl iubesc, a ajuns la cei care vor schimbare, dar nu o schimbare radicală", a subliniat politologa Daniela Keseberg, la solicitarea AFP.

„Morales rămâne un factor destabilizator”

Prăbuşirea Mişcării spre Socialism (MAS), a fostului preşedinte Evo Morales (2006-2019), a marcat campania: candidatul său a obţinut doar 3,1% din voturi în primul tur.

Vizat de un mandat de arestare într-un caz de trafic de minori pe care îl contestă, Evo Morales nu a putut candida din cauza limitării mandatelor. El a încurajat votul nul în primul tur.

După ce a votat în bastionul său Chapare (centru), fostul şef de stat, primul preşedinte indigen al ţării, a declarat că propunerile celor doi candidaţi dau dovadă de o "lipsă de respect" faţă de poporul bolivian. "Împrumuturile de la FMI şi Banca Mondială sunt condiţionate de privatizarea resurselor naturale", a denunţat el.

„Morales rămâne un factor destabilizator”, avertizează Daniela Osorio, politologă la German Institute of Global and Area Studies (GIGA).