Reacții internaționale în cazul morții lui Navalnîi: „Asasinat brutal de Kremlin, Putin este responsabil”

Liderii politici occidentali deplâng moartea opozantului rus Aleksei Navalnîi și sunt de acord că Vladimir Putin este cel responsabil, relatează Agerpres.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Rusia şi Vladimir Putin însuși trebuie să „răspundă la întrebări foarte serioase” în legătură cu moartea anunțată a lui Aleksei Navalnîi, care ar fi decedat subit vineri în detenţie din cauze încă neelucidate.

„Trebuie să fie clarificate faptele, iar Rusia trebuie să răspundă la toate întrebările serioase despre circumstanţele morţii sale”, a subliniat Stoltenberg, care s-a declarat „profund întristat şi tulburat” de moartea activistului rus anticorupție.

UE denunță regimul Putin

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a declarat la rândul ei „profund tulburată şi întristată de vestea morţii lui Aleksei Navalnîi”. „Putin cel mai mult se teme de disidenţa din partea propriului popor. O reamintire sumbră a ceea ce înseamnă Putin şi regimul său. Hai să ne unim în lupta noastră pentru a apăra libertatea şi siguranţa celor care au curajul să apere democraţia!”, a clamat șefa Executivului european.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a spus că UE consideră „regimul rus” ca fiind „singurul responsabil pentru moartea tragică” a lui Navalnîi. „Aleksei Navalnîi a luptat pentru valorile de libertate şi democraţie. Pentru idealurile sale, el a făcut sacrificiul suprem. (...) Adresez condoleanţele mele sincere familei sale şi celor care luptă pentru democraţie peste tot în lume. Combatanţii mor, dar lupta pentru libertate nu se opreşte niciodată”, a scris Michel pe contul său de X.

Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, s-a declarat „îngrozită” de moartea opozantului rus, afirmând că „Rusia i-a luat viaţa şi libertatea, dar nu şi demnitatea”, iar „umanitatea a pierdut un luptător al cărui curaj va fi amintit timp de generaţii”.

Casa Albă caută detalii suplimentare

Prima reacţie de la Washington a venit din partea consilierului pentru Securitate Naţională de la Casa Albă, Jake Sullivan. „Dacă se confirmă, este o tragedie teribilă. Şi dată fiind istoria lungă şi josnică a guvernului rus de a le face rău opozanţilor săi, ea ridică semne de întrebare, evidente şi reale asupra a ceea ce s-a întâmplat acolo”, a spus Sullivan într-un interviu.

Oficialul american de rang înalt a precizat că Washingtonul „va stabili ce urmează” în acest caz odată ce va obține detalii suplimentare.

Premierul britanic Rishi Sunak a primit decesul lui Navalnî ca pe o „veste teribilă”. „Unul dintre cei mai îndârjiţi susţinători ai democraţiei ruse, Aleksei Navalnîi a demonstrat un curaj teribil pe parcursul întregii sale vieţi”, a transmis premierul britanic.

Cancelarul german Olaf Scholz s-a declarat de asemenea „foarte întristat” de relatările privind decesul lui Navalnîi, care în opinia sa este un semn „teribil” al modului cum Rusia s-a schimbat în ultimii ani.

Moartea lui Navalnîi „ne aminteşte de realitatea regimului lui Vladimir Putin”, care l-a făcut pe opozantul rus „să plătească cu viaţa rezistenţa în faţa unui regim opresiv”, a comentat ministrul francez de Externe Stéphane Séjourné.

Ministrul polonez de Externe Radoslaw Sikorski l-a descris pe Navalnîi drept un erou. „Inima mea este acum alături de familia lui Aleksei Navalnîi, care este un erou şi un simbol pentru toţi democraţii Rusiei. El a fost condamnat prin acuzaţii fabricate. A fost dus în închisoare, unde a trăit în condiţii teribile. Vladimir Putin este responsabil pentru toate acestea”, a declarat şeful diplomaţiei poloneze.

Reacție virulentă din partea Letoniei

O reacţie şi mai virulentă a venit din partea preşedintelui Letoniei, Edgars Rinkevics, care a scris pe contul său de X că „Navalnîi a fost asasinat brutal de Kremlin”. „Acesta este un fapt pe care oricine trebuie să-l ştie despre adevărata natură a actualului regim rus”, a afirmat preşedintele leton.

În aceeași notă, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că Vladimir Putin ar trebui să fie „tras la răspundere pentru crimele sale”.

„Este evident pentru mine că (Aleksei Navalnîi, n. red.) a fost ucis ca alţii mii care au fost torturaţi până la moarte din cauza unei singure persoane, Putin, căreia nu-i pasă cine va muri atâta timp cât îşi menţine poziţia”, a spus șeful statului ucrainean, aflat într-un turneu diplomatic la Paris și Berlin.

Ministrul român al Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, a subliniat vineri că Aleksei Navalnîi va rămâne un simbol al luptei pentru libertate şi pentru democraţie.

„Şocată de moartea lui Aleksei Navalnîi. Nu ar trebui să existe nicio îndoială cu privire la responsabilitatea regimului lui Putin. Navalnîi rămâne un simbol al luptei pentru libertate şi democraţie. Cele mai profunde condoleanţe familiei sale. România este unită cu cei care luptă pentru dreptate şi libertate împotriva autocraţiei”, a scris şefa diplomaţiei române pe pagina sa de X.

Navalnîi, declarat mort înainte de așa-zisele alegeri prezidențiale din Rusia

Activistul în vârstă de 47 de ani ispăşea o pedeapsă pentru acuzații de fraudă și extremism într-o colonie penitenciară îndepărtată din zona arctică, în condiţii foarte dificile. El a denunţat mereu acuzațiile aduse împotriva lui de regimul de la Kremlin, considerându-le motivate politic.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat informarea lui Putin în legătură cu moartea lui Navalnîi, dar nu a precizat cauzele decesului opozantului.

La diversele audieri în procesele la care a participat în ultimele luni, Navalnîi părea slăbit şi îmbătrânit. El avea numeroase probleme de sănătate din cauza unei greve a foamei şi a unei otrăviri cu agentul neurochimic Noviciok căreia i-a supravieţuit miraculos în august 2020.

Deşi aflat în detenţie din 17 ianuarie 2021, totuți Navalnîi a găsit portițe pentru a transmite mesaje adesea deopotrivă ironice și critice la adresa lui Putin şi administraţiei carcerale din Federația Rusă. Într-unul din mesajele sale recente, Navalnîi a făcut apel la proteste masive împotriva liderului de la Kremlin în perioada așa-ziselor alegeri prezidențiale din Federația Rusă, programate pentru 15-17 martie.