Profeţii despre Twitter, Donald Trump şi trolli: Cum poate rezolva Musk problema celui bun, celui rău şi celui urât

Achiziţia Twitter de către Elon Musk reprezintă un episod fascinant în cadrul uneia din istoriile grandioase ale vremurilor noastre: perturbările create de tehnologie în economie şi cultură, scrie Dan Perry, partener la compania de consultanţă Thunder11 (New York) şi jurnalist, în Jerusalem Post.

Miliardarul american devine o figură cu putere esenţială de decizie ce poate schimba rolul reţelei sociale într-o forţă a binelui sau cel puţin într-o frână care să împiedice destrămarea civilizaţiei.

Mutarea celui mai bogat om din lume pune pe jar problematica rămasă deschisă a răspunderii şi responsabilităţii. Musk susţine că este animat de discursul liber ca temelie a democraţiei, doar că nu există aşa ceva: nu suntem liberi să strigăm „foc” într-o sală plină.

Răspunsul la întrebarea cum poate fi gestionat ceea ce are potenţialul de a fi scandalos, calomnios şi incendiar este esenţial pentru succesul „noii sale jucării”. Probabil soluţia constă într-o combinaţie de moderaţie, fineţe şi compromis, doar că e posibil să fie o abordare care l-ar plictisi pe acest temerar turbulent.

Cel bun, cel rău şi cel urât

De la începuturile lor reţelele sociale au beneficiat de pe urma legislaţiei comunicării decente ce le-a protejat de răspundere pentru conţinutul distribuit de utilizatori. 

Dar prevederile lor trebuie apreciate în funcţie de rezultate:  reţelele sociale au făcut bine permiţând conectarea între camarazi pierduţi, găzduind dezbateri deschise în timp real pe scară globală şi iniţiind o eră de aur a imaginilor cu pisici şi bebeluşi drăgălaşi ce propagă o formă de karma benefică în lume.

Pe de altă parte, am experimentat şi vătămări de proporţii precum anorexia adolescenţilor obsedaţi de corpul perfect, dependenţa de dopamină şi un efect devastator al fluxurilor de ştiri. Dar pesemne că cele mai mari daune au fost create de extremiştii şi idioţii care au făcut abuz de social media pentru a răspândi dezinformare, minciuni şi a alimenta conflictele, scrie Dan Perry.

Trăim o perioadă paradoxală în care Twitter este în prim-plan: anti-democraţii şi rasiştii se răscoală, progresiştii iliberali solicită gloatelor să le facă dreptate împotriva celor ce le rănesc orgoliile, în timp ce moderaţii şi liberali asistă îngroziţi la aceste scene. Decenţa este ameninţată cu extincţia.

Cenzura pare să fie o decizie greşită însă renunţarea la orice formă de moderare ar deschide porţile fiecărei orori imaginabile.

În plus, nimeni nu a găsit o soluţie contra trollilor. 

În acest context, întrebarea zilei se referă la cazul lui Donald Trump: oare îi va permite Musk să se întoarcă pe platformă, după ce a fost interzis permanent, ca urmare a atacului asupra Capitoliului de către susţinătorii pe care i-a instigat?

Totuşi Trump nu era singurul mincinos nelipsit de pe Twitter. Ar trebui interzis discursul lipsit de orice logică? Cine ar judeca? Unde s-ar trage linie? Întrebările sunt dificile iar răspunsul este subiectiv.

Indiferent ce ar decide în privinţa lui Trump, Musk pierde - riscând fie să fie acuzat de ipocrizie, fie să se confrunte cu furia stângii şi asocierea noului brand cu o platformă pentru şarlatanii de dreapta.

Cum de nu au reuşit să scoată bani?

În ciuda sutelor de milioane de utilizatori, Twitter s-a dovedit incapabil să fie profitabil.

O parte a problemei a fost incapacitatea din ultimii ani de a-şi mări baza de utilizatori. Principala dificultate a fost însă legată de conţinutul imprevizibil şi potenţial incendiar care a făcut companiile să ocolească Twitter pentru a nu fi asociate cu acest tip de mesaje. 

Twitter a fost un dezastru în materie de „siguranţă a brandului”.

Musk se va uita cu siguranţă la costuri dar la fel de bine ar putea miza pe funcţiile deja existente şi pe simplitatea care a definit mereu platforma. Twitter e accesibil şi util - doar un mesaj text.

S-a tot vorbit de adăugarea unei funcţii de editare - ar fi problematică: cum ar arăta distribuirea unui tweet modificat? Dacă însă Musk ar putea face ceva, ar trebui să fie în legătură cu îmbunătăţirea filtrării şi a algoritmilor pentru a rezolva problemele de siguranţă a mărcii.

Asta ar putea convinge că achiziţia a fost o afacere şi nu o nouă jucărie a unui grandoman.