Prizonieri de război din Africa și Asia mărturisesc cum au fost ademeniți în Rusia și trimiși să lupte împotriva Ucrainei

Opt prizonieri de război originari din Cuba (America de Nord), Nepal (Asia), Sierra Leone şi Somalia (Africa) au mărturisit în cadrul unei conferinţe de presă organizate la Kiev că au fost ademeniţi în Rusia cu promisiuni de salarii mari, dar au fost înşelaţi şi au fost trimişi pe front, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Cei opt mercenari spun că și-au părăsit țările de origine pentru o viaţă mai bună în Rusia, dar, în pofida voinței lor, au ajuns să lupte pentru agresor pe câmpul de luptă din Ucraina.

Mărturiile lor confirmă ceea ce jurnaliştii AFP din India şi Nepal au stabilit până acum cu privire la metodele de recrutare aplicate de armata ruse în cazul străinilor.

Un cubanez în vârstă de 35 de ani a declarat că a răspuns la o postare pe Facebook care îi oferea o slujbă în construcţii în Rusia. „Nu m-am gândit că voi veni să lupt în război”, a susținut el.

Cu lacrimi în ochi, un bărbat din Sierra Leone a recunoscut că a plătit unui recrutor şi s-a îmbarcat la un zbor spre Rusia în speranţa de a găsi o „slujbă bună” pentru a-şi întreţine familia numeroasă. El a realizat abia după aceea că a semnat un contract în limba rusă cu Forțele Armate ale Rusiei, lucru pe care nu şi-a dorit niciodată să-l facă.

În alte cazuri, recruţii ştiau că se alătură armatei ruse, dar credeau că vor îndeplini sarcini uşoare şi, în orice caz, nu vor merge în focul luptei.

„Când ruşii le oferă acestor oameni 2.000 de dolari pe lună şi le spun că vor fi folosiţi ca gărzi de corp sau în linia a treia, ei sunt foarte tentaţi”, explică pentru AFP purtătorul de cuvânt al Biroului ucrainean responsabil de prizonierii de război, Petro Iaţenko.

Un tânăr somalez a mărturisit că s-a înrolat în armata rusă pentru a oferi familiei sale „un viitor mai bun”.

„Nu ştiam că voi fi trimis în prima linie”, a explicat el, subliniind că a fost „trimis acolo fără să cunoască limba”.

Un nepalez în vârstă de 32 de ani a declarat la rândul său că a fost atras de „bani” după ce a vizionat pe TikTok videoclipuri în care apăreau conaționali de-ai săi care se înrolau în armata rusă.

Jurnaliştii AFP din India şi Nepal au anchetat acest tip de recrutare şi au descoperit că acestea au fost adeseori efectuate prin intermediari informali şi videoclipuri promoţionale difuzate pe reţelele de socializare. Candidaţii fără experienţă militară erau înșelați că li se vor atribui sarcini necombatante şi vor beneficia de un permis de şedere permanentă în Rusia. În realitate, odată înrolaţi, ei primau o pregătire de bază în domeniul armelor şi, într-un final, erau trimişi pe front.

Nepalul a anunțat că cinci dintre cetăţenii săi înrolaţi sunt prizonieri de război în Ucraina şi cel puţin alţi 12 au fost ucişi în lupte. Ţara din inima munților Himalaya le-a interzis între timp cetăţenilor săi să meargă la muncă în Rusia sau în Ucraina şi a cerut regimului de la Moscova să-i trimită înapoi pe cei recrutaţi. Contactat de AFP, Kremlinul nu a dorit să comenteze pe această temă.

Dintre cei opt prizonieri prezentaţi de Kiev, singurul care vorbea puţină rusă era un nepalez în vârstă de 24 de ani care s-a chinuit să ţină un stilou din cauza arsurilor la mâini suferite în război. El studia şi lucra în Rusia când a văzut afişe de recrutare pentru a deveni „agent de securitate sau ceva de genul ăsta”.

Petro Iaţenko a îndemnat ţările să acţioneze pentru a-şi împiedica cetăţenii „să fie înşelaţi de recrutorii care le promit munţi de aur”.

Cei capturaţi „în uniformă militară, cu arme” asupra lor pe front vor fi deferiţi justiţiei, a precizat el.

„Tribunalul este cel care va decide dacă ei sunt mercenari”, a insistat Iațenko, dând asigurări totodată că Ucraina doreşte „să îi transfere în ţările lor de origine”.