Premierul Armeniei vrea un acord de pace cu Azerbaidjan: Termenul avansat pentru semnarea documentului

Premierul armean Nikol Paşinian a anunţat marţi într-un discurs în Parlamentul European că țara sa este gata să semneze un acord de pace cu Azerbaidjanul până la sfârşitul acestui an şi că va garanta siguranţa tuturor cetăţenilor azeri de pe teritoriul său, relatează Agerpres.

Exprimându-şi dezamăgirea că liderul azer Ilham Aliev nu a participat la recentul summit al Comunităţii Politice Europene (CPE) din Granada, Spania, premierul armean a notat în discursul său că „absenţa sa nu a facilitat procesul, dar (...) am convenit atunci să avem o reuniune la Bruxelles în octombrie şi, dacă se reconfirmă oficial principiile menţionate, semnarea unui acord de pace şi normalizare între Armenia şi Azerbaidjan va fi foarte realistă până la sfârşitul acestui an”.

El a subliniat că Armenia este pregătită pentru o retragere reciprocă a forţelor celor două ţări din Nagorno-Karabah şi pentru un schimb complet al prizonierilor de război şi doreşte de asemenea să se stabilească ce s-a întâmplat cu cei 1.016 cetăţeni armeni daţi dispăruţi în conflict.

„Regiunea noastră are nevoie de pace, ca toate ţările din regiune să aibă frontierele deschise şi relaţii economice, politice şi culturale”, a mai spus Paşinian în faţa eurodeputaţilor, asigurând că susţine „construirea păcii”, cu toate că este vorba de un proces dificil, având în vedere „lunga durată a conflictului cu Azerbaidjan şi numeroasele victime, dispăruţi, prizonieri şi suferinţe”.

În septembrie, forţele azere au preluat controlul asupra Nagorno-Karabah, o enclavă de pe teritoriul azer populată majoritar de armeni, într-o operaţiune fulger desfăşurată în luna septembrie, ceea ce condus la un exod al majorităţii celor circa 120.000 de etnici armeni în mai puţin de o săptămână. Armenia a acuzat Azerbaidjanul de epurare etnică, acuzaţie respinsă de Baku, care insistă că armenii sunt bineveniţi să rămână în Nagorno-Karabah. Azerbaidjanul a insistat că nu are nicio intenţie de a ataca Armenia pentru a stabili o legătură terestră cu exclava sa Nahicevan, așa cum avertizează Erevanul.

Regiunea Nagorno-Karabah este recunoscută internaţional ca parte a Azerbaidjanului, dar până recent era populată majoritar de etnici armeni. În 2020, Azerbaidjanul a obţinut câştiguri teritoriale semnificative în timpul unui război care a durat şase săptămâni şi s-a soldat cu mii de morţi de ambele părţi, transmite Agerpres.