Planul lui Trump vs. realitatea din teren: Hamas nu cedează puterea în Gaza își reface rețeaua de control

La câteva luni după ce un armistițiu impus de Statele Unite a pus capăt, cel puțin formal, războiului din Fâșia Gaza, liniștea aparentă ascunde o realitate dură: Hamas își reface, pas cu pas, mecanismele de putere. Dacă în confruntarea cu Israel a suferit pierderi grele, pe plan intern mișcarea islamistă pare decisă să nu cedeze niciun centimetru din controlul asupra teritoriului și populației, relatează BBC.

Războiul a lăsat în urmă o enclavă devastată: cartiere întregi transformate în mormane de moloz, infrastructură distrusă, economie paralizată și zeci de mii de morți – peste 72.000, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, controlat de Hamas. Unitățile militare disciplinate ale organizației au fost fragmentate, iar o parte importantă a liderilor săi a fost eliminată.

Hamas revine metodic în poziția de autoritate supremă

Și totuși, la patru luni de la încetarea focului, martorii din teren spun că Hamas revine metodic în poziția de autoritate supremă.

„Hamas a recâștigat controlul asupra a peste 90% din zonele în care este prezent”, afirmă Mohammed Diab, activist din Gaza. Poliția și structurile de securitate au reapărut pe străzi, patrulează, investighează, etichetează „colaboratori” și reduc la tăcere vocile critice. Pentru un act de identitate sau o procedură medicală, cetățenii trebuie să treacă din nou prin filtrele autorităților controlate de Hamas. Inclusiv sistemul judiciar și instanțele sunt readuse sub aceeași umbrelă.

În piețele din Gaza, comercianții descriu revenirea unei „mâini de fier”. Patrule regulate, taxe reluate, presiuni constante. „Piața e pustie, dar municipalitatea ne cere chiria fără milă”, spune un vânzător, care solicită anonimatul. Suma cerută – 700 de shekeli – este, pentru mulți, imposibil de achitat.

Un alt comerciant, refugiat din cartierul Shujaiya, astăzi un câmp de ruine, rezumă dilema zilnică: „Să plătesc taxele sau să-mi hrănesc copiii?”

După armistițiu, fluxul de alimente și bunuri de bază s-a reluat parțial. Însă importurile, spun comercianții, sunt din nou strict taxate. Un antreprenor care aduce marfă din Israel afirmă că taxele pornesc de la 20.000 de shekeli și pot crește în funcție de volum. Cei care refuză riscă intimidări sau chiar răpiri. Plățile se fac în numerar, pentru a nu lăsa urme bancare. „Hamas reconstruiește sistemul vechi, dar departe de lumina reflectoarelor”, spune activistul Diab.

Oficial, organizația respinge acuzațiile. Hazem Qassem, purtător de cuvânt al Hamas, invocă „măsuri excepționale” într-un context de urgență și susține că eventualele acțiuni ferme vizează comercianți care ar profita de legături cu „ocupația”.

Banii sunt cheia menținerii controlului

Din 2007, Gaza este administrată de Hamas, iar banii sunt cheia menținerii controlului: salarii, servicii, dar – susține armata israeliană – și refacerea capacității militare. „Războiul nu se încheie până când Hamas nu este dezarmat”, declară reprezentanți ai armatei israeliene, avertizând că, în caz contrar, există „numeroase instrumente” pentru a impune acest lucru.

La rândul său, Hamas acuză Israelul de atacuri repetate chiar și după armistițiu, soldate – potrivit autorităților din Gaza – cu sute de victime palestiniene. De cealaltă parte, armata israeliană susține că forțele sale sunt vizate zilnic.

Planul de pace promovat de președintele american Donald Trump condiționează reconstrucția Gazei de dezarmarea Hamas. Urmează o nouă etapă de negocieri, însă întrebările rămân fără răspuns clar: cui ar preda Hamas armele, ce tip de armament ar intra în discuție și cum ar putea fi verificată o astfel de predare?

Qassem afirmă că organizația este dispusă să găsească o formulă care să elimine „pretextul reluării războiului”, dar fără a contraveni „planului președintelui Trump”. În realitate, dezarmarea completă a unei mișcări profund înrădăcinate ideologic și militar în societatea din Gaza pare un obiectiv dificil de atins.

Imediat după încetarea luptelor, Hamas și-a îndreptat armele și împotriva clanurilor rivale care profitaseră de haos pentru a-și extinde influența în orașe precum Gaza City sau Rafah. Imagini cu execuții sumare au circulat public, într-un mesaj clar: autoritatea nu este negociabilă.

O forță internațională de stabilizare rămâne la stadiul de proiect

Între timp, o forță internațională de stabilizare rămâne la stadiul de proiect, iar un consiliu tehnocrat palestinian, care ar urma să preia administrarea civilă a enclavei, așteaptă în Egipt. Hamas a anunțat că este gata să transfere „autoritatea și guvernarea în toate domeniile”, însă în teren apar semne contrare: noi numiri în sectorul public, anunțate pe rețelele sociale.

La punctul de trecere Rafah, redeschis pentru evacuări medicale, oficiali ai ministerelor controlate de Hamas au apărut pentru a „superviza” procesul, deși mecanismul fusese conceput fără implicarea directă a organizației.

Pe fond, miza este mai profundă decât controlul teritoriului. În zonele din jurul Rafah aflate sub control israelian, terenul a fost deja curățat pentru eventuale proiecte de locuințe destinate zecilor de mii de palestinieni, într-o încercare de a atrage populația din zonele controlate de Hamas. Puțini au făcut însă pasul – traversarea este percepută ca o trădare.

După doi ani de confruntări pentru controlul pământului, bătălia pare să se mute asupra oamenilor. Iar pentru Hamas, populația Gazei nu este doar o comunitate rănită de război, ci și fundamentul puterii sale politice și financiare. În această nouă etapă, întrebarea nu mai este doar cine controlează teritoriul, ci cine va câștiga loialitatea unei societăți epuizate.