Video Lovitură fulger a SUA la Caracas: cum a fost „decapitat” regimul Maduro într-o jumătate de oră
0Capturarea președintelui venezuelean Nicolás Maduro de către forțele americane a devenit, în doar câteva ore, principala știre a presei mondiale. Operațiunea fulger, confirmată public de Donald Trump, este analizată intens de experți, comentatori și lideri politici, între entuziasmul celor care salută căderea unui regim autoritar și îngrijorarea celor care văd în acest episod un precedent periculos pentru dreptul internațional.
Potrivit informațiilor confirmate, Nicolás Maduro și soția sa, Cilia Flores, au fost capturați sâmbătă dimineață în urma unei intervenții militare americane de mare precizie. Liderul de la Caracas, aflat la putere de 13 ani, este acuzat de Washington de narcoterorism și legături directe cu rețelele de trafic de droguri. Cu doar o zi înainte de operațiune, Maduro se întâlnise la palatul prezidențial cu un emisar al președintelui chinez Xi Jinping, într-un gest menit să sublinieze apropierea de Beijing pe fondul tensiunilor tot mai mari cu Statele Unite.
Surse occidentale descriu intervenția drept un „război de 30 de minute”. Explozii simultane au fost raportate în jurul orei 02:00 la baza aeriană La Carlota și la complexul militar Fort Tiuna, centrul de comandă al armatei venezuelene. La scurt timp după ora 02:30, cerul capitalei s-a liniștit. Nu a fost vorba de o invazie clasică, ci de o operațiune chirurgicală de extracție, concentrată exclusiv pe neutralizarea conducerii.
Donald Trump a confirmat personal, pe rețelele sale de socializare, că Maduro și soția sa au fost scoși din țară. Capturarea Cilieí Flores, supranumită în cercurile chaviste „prima combatantă”, este considerată de analiști un element-cheie al operațiunii. De ani de zile, serviciile de informații americane susțin că ea ar fi jucat un rol central în gestionarea finanțelor rețelei cunoscute sub numele de „Cartelul Soarelui”.
Strategia SUA a fost una de „decapitare”, nu de ocupație
Nu există trupe americane care să controleze teritorii venezuelene, iar loviturile au vizat exclusiv centrele de comandă și comunicații din Caracas, Miranda și La Guaira. Prin paralizarea acestor noduri, armata venezueleană ar fi fost lăsată fără coordonare și leadership, într-un moment critic.
De altfel, operațiunea de sâmbătă pare să fi fost doar punctul final al unei campanii mai ample, desfășurate discret în ultimele luni. Distrugerea rutelor de trafic de droguri, interceptarea tancurilor petroliere venezuelene și presiunea navală constantă au pregătit terenul pentru lovitura decisivă.
Autoritățile de la Caracas au declarat „stare de perturbare externă” și au făcut apel la mobilizarea populației. În lipsa lui Maduro și a principalilor săi comandanți, mesajele regimului par însă să cadă în gol. Revoluția chavistă, notează analiștii, riscă să se blocheze din lipsă de conducere.
Dimensiunea energetică a intervenției nu trece neobservată. Cu doar 24 de ore înainte de capturare, Maduro acuza public SUA că încearcă să „fure” petrolul Venezuelei. Odată cu dispariția sa de pe scena politică, accesul la rezervele uriașe de țiței greu din Orinoco – esențiale pentru rafinăriile americane – pare să se redeschidă. Piețele reacționează deja, anticipând instalarea unui guvern de tranziție mai favorabil Washingtonului.
Nu toată lumea vede însă în acest episod o victorie fără costuri. Sultan Barakat, profesor de științe politice la Universitatea Hamad bin Khalifa din Qatar, avertizează că acțiunea SUA marchează un moment de cotitură periculos. „Este probabil ultimul cui în sicriul acordurilor internaționale. Principiul suveranității statului a fost serios subminat”, a declarat el, subliniind că intervenția oferă rivalilor globali ai SUA un precedent pentru acțiuni similare.
Dincolo de soarta lui Nicolás Maduro, operațiunea din Venezuela ridică o întrebare fundamentală: asistăm la începutul unei noi ere, în care forța brută și loviturile rapide înlocuiesc regulile fragile ale ordinii internaționale?