Japonia recunoaşte minoritatea Ainu ca populaţie băştinaşă
0Japonia a introdus vineri o lege prin care recunoaşte minoritatea etnică Ainu ca populaţie „indigenă, după decenii de discriminare, relatează AFP.
O mare parte din populaţia Ainu locuieşte în Hokkaido, cea mai nordică insulă a Japoniei. Populaţia a suferit îndelung de pe urma politicilor de asimilare forţată, şi în ciuda faptului că discriminarea s-a diminuat, decalajele în venituri şi educaţie faţă de restul Japoniei au rămas pronunţate.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului a declarat că legea prevede protejarea „onoarei şi demnităţii” populaţiei Ainu şi politici de sprijin al comunităţilor şi economiei locale.
Este prima dată când Japonia recunoaşte populaţia băştinasă a insulei. Japonia sfârşitului secolului al XIX-lea i-a interzis practicarea obiceiurilor şi vorbirea limbii sale. Abia în 1991 Japonia a recunoscut într-un raport către Comitetul pentru Drepturile Omului al Naţiunilor Unite că Ainu reprezintă o minoritate etnică.
Limba lor nu pare a avea conexiuni cu o limbă care a rămas vie. UNESCO a declarat limba în mare pericol, puţini Ainu fiind capabili de fluenţă în propria limbă. De asemenea sunt consideraţi paleo-asiatici izolaţi, fără legături directe cu alte populaţii.
Credinţa Ainu este una animistă, bărbaţii purtând bărbi lungi, iar femeile împodobindu-se înainte de căsătorie cu tatuaje. Dar aceste aspecte unice ale tradiţiei lor culturale sunt aproape dispărute. Ca şi alte populaţii băştinaşe ale lumii, după decenii de asimilare forţată, majoritatea Ainu din Japonia au pierdut contactul cu stilul tradiţional de viaţă.
Populaţia Ainu era estimată în 2017 la cel puţin 12.300 , dar cifrele reale rămân necunoscute, în contextul în care mulţi dintre ei sunt bine integraţi în societate sau îşi ascund rădăcinile culturale.
Noul proiect al guvernului japonez va permite populaţiei să taie copaci din pădurile naţionale pentru îndeplinirea ritualurilor din pădurile naţionale.
Şeful biroului de politici al prefecturii Hokkaido a spus că este un pas major înainte pentru adoptarea de legi în favoarea populaţiei. Populaţia Ainu se confruntă încă cu marginalizare economică şi socială, de exemplu în cazurile de căsătorie între un japonez şi un ainu, în privinţa acesului la educaţie şi la angajare. Ainu sunt încă drastic restricţionaţi în pescuitul de somon, un aliment tradiţional.