Israelul pregătește contraatacul. Șeful de stat major al Forțelor de Apărare a dat asigurări că Iranul „va primi un răspuns”. Ce speră SUA

Generalul Herzi Halevi oferă cea mai clară confirmare de până acum că Israelul va veni cu un răspuns. Acesta a afirmat că țara va răspunde la atacul Iranului cu rachete și drone, dar rămâne incert ce formă va lua acest răspuns și dacă va fi atât de puternic încât ar putea escalada într-un război regional la scară largă.

Oficialii americani au declarat, în decursul zilei de luni, că o formă de contraatac la atacul Iranului, care a implicat peste 300 de rachete și drone, este aproape inevitabil, dar administrația Biden încă speră că va fi un contraatac limitat și nu va viza teritoriul iranian, notează The Guardian.

Israelul va riposta

Șeful de stat major al Forțelor de Apărare ale Israelului, generalul Herzi Halevi, a dat cea mai clară confirmare de până acum că Israelul va riposta.

„Această lansare a atâtor rachete, rachete de croazieră și drone pe teritoriul israelian va primi un răspuns”, a spus Halevi, vorbind de la baza forțelor aeriene Nevatim din sudul Israelului, care a fost ușor avariată în atac.

Cabinetul de război al Israelului s-a întâlnit pentru a patra oară în ultimele două zile, luni după-amiază, în timp ce premierul, Benjamin Netanyahu, ministrul său al apărării, Yoav Gallant, și Benny Gantz, fostul ministru al apărării și rival centrist al lui Netanyahu, au discutat despre posibilitățile de escaladare și descurajare.

Biden nu vrea un conflict cu Iranul

„Respectăm faptul că aceasta este o decizie pe care trebuie să o ia cabinetul de război, prim-ministrul”, a declarat luni, pentru CNN, purtătorul de cuvânt al Casei Albe pentru securitate națională, John Kirby. Dar el a adăugat că Joe Biden „a fost, de asemenea, foarte clar că SUA nu vrea un război cu Iranul. Nu căutăm să extindem acest conflict. Nu vrem să vedem lucrurile escaladând.”

O serie de opțiuni au fost discutate în timpul unei întâlniri, care a durat câteva ore, a raportat canalul israelian N12 News, care ar arăta că Iranul, prin acțiunile sale a trecut de linia roșie fără a declanșa un răspuns și mai mare, așa cum a amenințat Teheranul.

N12 a raportat că Israelul intenționează să se coordoneze cu SUA în ceea ce privește răspunsul său, în timp ce administrația Biden a transmis, în mod repetat, că nu va participa și nu va ajuta niciun contraatac israelian.

Oficialii americani păreau resemnați, luni, cu ideea că guvernul israelian nu va ține seama de sfatul lui Biden de a „lua câștigul” de a doborî majoritatea covârșitoare a rachetelor și dronelor iraniene, în noaptea de sâmbătă spre duminică și va riposta.

Ministrul iranian de externe, Hossein Amirabdollahian, i-a spus marți omologului său chinez că Teheranul este nu are intenția de a escalada în continuare situația, potrivit presei de stat.

Forțele de Apărare ale Israelului susțin că au doborât 99% dintre drone și rachete balistice și de croazieră. Cu toate acestea, s-a raportat mai târziu că multe dintre munițiile iraniene nu au reușit să se lanseze sau au rămas cu mult sub țintele lor. În cele din urmă, doar patru rachete iraniene au lovit în și în jurul bazei Nevatim.

Administrația Biden încă speră că răspunsul Israelului nu va viza fizic nimic pe pământul iranian, ci va lua forma unui atac cibernetic la scară largă sau va viza un mandatar iranian ori o țintă militară iraniană, cum ar fi o dronă, într-o țară terță precum Liban, Siria sau Irak.

Oficialii au sugerat că o altă posibilitate ar fi un atac ascuns asupra unei ținte din interiorul Iranului, care nu ar fi recunoscut în mod explicit de Israel, dar despre care s-ar ști pe scară largă că ar fi fost efectuat de forțele speciale sau de informații israeliene.

În ultimele decenii, au avut loc o serie de asasinate de oameni de știință iranieni, din domeniul nuclear și explozii în site-uri militare sensibile care au fost atribuite Israelului, dar orice atac deschis asupra site-urilor militare sau a țintelor de infrastructură din Iran ar fi privit diferit de către Teheran, care a amenințat cu escaladarea conflictului, făcând mult mai probabil un război total.

Anumite figuri importante din domeniul securității israeliane ar putea vedea evoluția din acest weekend ca pe o oportunitate pentru a acționa împotriva facilităților nucleare ale Iranului, unde tehnicienii iranieni s-au apropiat mult de producerea de uraniu, după colapsul acordului nuclear din 2015, declanșat de retragerea unilaterală a lui Donald Trump din acord.

La fel ca în atacul de sâmbătă asupra Israelului, numărul de victime sau daunele cauzate de un contraatac directă israelian ar fi probabil să determine următoarea mișcare a Iranului.

Biden și secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, au contactat vecinii arabi ai Israelului duminică și luni pentru a-i asigura de poziția Washingtonului: că îl îndeamnă pe Netanyahu să nu răspundă la atacul iranian și că SUA nu va lua parte.

În timpul discuțiilor de la Washington de luni, premierul irakian, Mohammed Shia al-Sudani, a cerut reținere în Orientul Mijlociu.

„Încurajăm toate eforturile de oprire a extinderii zonei de conflict, în special cea mai recentă evoluție”, a spus Sudani, la începutul unei întâlniri cu Biden.

Franța, aceeași poziție ca SUA

Franța, a cărei aeronavă a jucat un rol în doborârea munițiilor iraniene sâmbătă, s-a alăturat corului de puteri străine care Israelului să se abțină de la o lovitură.

„De mai mulți ani avem o bază aeriană în Iordania pentru a lupta împotriva terorismului”, a declarat Emmanuel Macron, postului de știri BFM TV.

„Spațiul aerian iordanian a fost violat ... Am ridicat avioanele noastre și am interceptat ce trebuia să interceptăm.”

Macron a repetat poziția lui Biden, spunând că Franța va ajuta la consolidarea apărării Israelului, dar nu va tolera un contraatac pe teritoriul iranian.

„Vom face totul pentru a evita o conflagrație - adică o escaladare”, a spus președintele francez. „Trebuie să fim alături de Israel pentru a-i asigura protecția maximă, dar și pentru a solicita o limitare a escaladării.”

El a spus că accentul comunității internaționale ar trebui să fie pe „izolarea Iranului, convingerea țărilor din regiune că Iranul reprezintă un pericol, sporirea sancțiunilor și consolidarea presiunii asupra activităților nucleare.”