Iranul crede că e în câștig și vrea un preț mare pentru a pune capăt războiului
0La aproape o lună de la izbucnirea conflictului, Iranul transmite semnale că se consideră într-o poziție de forță și este pregătit să ceară un preț ridicat pentru a accepta o încetare a focului, scrie The Wall Street Journal.
Oficiali și analiști apreciază că Teheranul vede o oportunitate strategică de a-și consolida influența asupra fluxurilor energetice din Orientul Mijlociu, mizând pe ideea că poate rezista presiunii exercitate de administrația Donald Trump. Această evaluare ar putea însă subestima atât determinarea Washingtonului, cât și capacitatea Israelului de a continua loviturile asupra infrastructurii militare iraniene.
Mesajele venite din partea SUA și a Israelului rămân neuniforme. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a sugerat că războiul s-ar putea încheia mai rapid decât se anticipează, în timp ce Donald Trump a indicat că o închidere a conflictului ar putea avea loc „în viitorul apropiat”. În paralel, însă, SUA continuă să trimită întăriri militare în regiune, semnalând că opțiunea escaladării rămâne deschisă.
În acest context, durata conflictului nu depinde exclusiv de Washington sau de aliații săi. Iranul pare să creadă că timpul lucrează în favoarea sa, în special pe fondul presiunilor economice globale generate de conflict.
În pofida declarațiilor privind degradarea capacităților sale militare, Iranul continuă să lanseze atacuri regulate cu rachete balistice și drone în regiune. În ultimele zile, ritmul acestor lovituri s-a intensificat, iar infrastructura energetică din mai multe state din Golf a fost afectată. În același timp, exporturile iraniene de petrol ar fi în creștere.
Un punct critic îl reprezintă Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice globale, unde traficul maritim este tot mai mult influențat de deciziile Teheranului. Creșterea prețurilor la petrol și gaze amplifică presiunea asupra economiilor globale și, implicit, asupra administrației americane pentru a găsi o soluție rapidă.
Analiștii consideră că strategia Iranului se bazează pe capacitatea de a produce perturbări majore la costuri relativ reduse. Această abordare îi oferă pârghii de negociere, dar implică și riscuri semnificative de escaladare.
Poziția oficială de la Teheran rămâne dură
În ceea ce privește condițiile pentru o eventuală încetare a focului, poziția oficială de la Teheran rămâne dură. Surse politice iraniene indică faptul că orice acord ar presupune concesii majore din partea SUA și a statelor din Golf, inclusiv despăgubiri și retragerea forțelor americane din regiune.
De asemenea, există indicii că Iranul ar dori să își consolideze controlul asupra Strâmtoarea Ormuz, inclusiv prin impunerea unor mecanisme de taxare a traficului maritim — o perspectivă considerată inacceptabilă de Washington și de aliații săi.
Noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a fost de acord să inițieze negocieri cu Statele Unite și să ia în considerare un posibil acord, semnalând o potențială deschidere diplomatică pe fondul conflictului în curs, a relatat Al Arabiya, citând presa israeliană.
Această evoluție vine în contextul în care președintele american Donald Trump a declarat că Washingtonul și Teheranul au purtat discuții în ultimele 24 de ore, care au condus la „puncte semnificative de convergență”.
Într-o declarație adresată reporterilor luni, Trump a declarat că discuțiile au început duminică și se așteaptă să continue, ridicând posibilitatea unui acord în viitorul apropiat pentru a pune capăt războiului.
Experți militari susțin că, în eventualitatea unei intervenții directe, SUA ar putea restabili libertatea de navigație într-un interval relativ scurt, datorită superiorității aeriene și tehnologice. Cu toate acestea, un astfel de scenariu ar implica riscuri semnificative și ar putea extinde conflictul.
Pe termen lung, analiștii avertizează că o soluție temporară, obținută sub presiunea piețelor, ar putea să nu fie sustenabilă. În absența unui acord stabil, există riscul reluării ostilităților.
În plan intern, regimul iranian se confruntă cu propriile vulnerabilități, inclusiv tensiuni sociale persistente. Unii observatori consideră că actualul conflict ar putea fi folosit de conducerea de la Teheran pentru a consolida sprijinul intern, construind o narațiune de rezistență în fața presiunilor externe.
Astfel, deși Iranul transmite în prezent un mesaj de încredere, evoluția conflictului rămâne incertă, iar calculele strategice ale tuturor părților implicate ar putea fi supuse unor schimbări rapide.