Hassan Rohani promite schimbările dorite de populaţie

Preşedintele iranian ales Hassan Rohani susţine luni prima sa conferinţă de presă, însă el a promis deja că alegerea sa va produce "schimbări" în toate domeniile în Iran, după opt ani de putere conservatoare, relatează AFP.

Cu toate acestea, nimeni să nu se aştepte ca "totul să se rezolve într-o singură noapte", a subliniat Rohani, un religios moderat ales vineri în funcţia de preşedinte al Iranului.

Aşteptările populaţiei sunt enorme, mai ales în vederea îmbunătăţirii situaţiei economice a unei ţări afectate de sancţiuni internaţionale impuse din cauza programului nuclear.

Marile linii ale programului său au fost dezvăluite, şi anume negocierile cu marile puteri pentru "a reduce presiunea", un cabinet compus din moderaţi şi tehnocraţi, ajutor pentru cei mai defavorizaţi.

În dosarul nuclear, "Rohani va utiliza experienţa sa în diplomaţie pentru a reduce presiunea sancţiunilor prin negocieri" cu marile puteri, a declarat Mohammad-Bagher Nobakht, consilierul său economic, citat luni de presă.

Marile puteri şi Israelul suspectează Iranul că vrea să se doteze cu bomba atomică sub acoperirea programului său nuclear civil, ceea ce Teheranul dezminte.

Iranul şi Grupul 5+1 (Statele Unite, Franţa, Marea Britanie, Rusia, China şi Germania) nu au ajuns la un acord, în pofida mai multor serii de negocieri. Statele Unite şi Uniunea Europeană au adoptat sancţiuni care afectează, în special, domeniile petrolier şi bancar, provocând o gravă criză economică cu o inflaţie de depăşeşte 30%, o depreciere a monedei iraniene de aproape 70% şi o rată a şomajului de 12%.

Ţările occidentale şi Rusia au salutat alegerea lui Rohani, iar Washingtonul s-a declarat pregătit să "coopereze în privinţa problemei nucleare" cu preşedintele iranian. Numai Israelul a arătat rezerve, cerând comunităţii internaţionale să menţină presiunea asupra Iranului, cu scopul de a-l obliga să-şi înceteze activităţile nucleare.

Rohani, numit "şeicul diplomat", a fost înscărcinat cu negocierile nucleare în perioada 2003-2005, în timpul preşedinţiei reformatorului Mohammad Khatami. În acea perioadă, Iranul a acceptat suspendarea îmbogăţirii uraniului, în urma unor negocieri purtate cu troika europeană (Franţa, Marea Britanie şi Germania).

Fostul ministru britanic de Externe Jack Straw, l-a calificat drept un "diplomat şi om politic foarte experimentat".

Dar "nu trebuie să ce ceară prea multe şi prea repede de la Rohani", a avertizat un diplomat străin de la Teheran, intervievat de AFP. Fostul preşedinte moderat Akbar Hashemi Rafsandjani este mai imaginativ. El a amintit duminică faptul că "ploaia, când cade cu exagerare, crează torenţi, însă, în cazul în care cade cu moderaţie, ea schimbă atât perspectiva, cât şi realitatea naturii".

Preşedintele ales a solicitat recunoaşterea "drepturilor" Iranului în domeniul nuclear pentru a obţine ceva în contrapondere de la Teheran, cu scopul de a ieşi din impas.

Potrivit lui Nobakht, care ar urma să facă parte din următorul guvern, "Rohani va integra în cabinetul său reformatori, conservatori moderaţi, centrişti sau persoane apolitice".

Mohammad Reza Aref, candidatul reformator care s-a retras din cursa prezidenţială în favoarea lui Rohani şi a facilitat victoria acestuia, va obţine, la rândul său, o funcţie. "Noi sperăm să putem utiliza competenţele sale", a spus Nobakht, răspunzând unei întrebări formulate de către alegătorii care au sărbătorit sâmbătă victoria lui Rohani.

Preşedintele Parlamentului, conservatorul Ali Larijani, i-a cerut luni lui Rohani să folosească "oameni competenţi şi experimentaţi pentru a rezolva probleme ţării", promiţând "ajutor şi cooperare din partea Parlamentului", potrivit agenţiei Isna.

În cele din urmă, în domeniul economic, Nobakht a afirmat că următorul guvern va aboli ajutoarele directe acordate celor mai bogaţi pentru a le transfera populaţiei mai defavorizate.

În cadrul planului de eliminare a subvenţiilor la produse energetice, apă şi pâine, Guvernul iranian acordă lunar fiecărui cetăţean 455.000 de riali (18,5 dolari americani la cursul oficial).

"Noi avem 3,5 milioane de şomeri. Dacă încetăm să oferim aceste alocaţii celor mai bogaţi, putem creşte de patru ori alocaţiile şomerilor", a declarat Nobakht.

"Dreptatea socială vrea aşa ceva. Păturile favorizate nu au nevoie de acest ajutor, ci au nevoie de siguranţă şi stabilitate pentru investiţiile lor", a spus el.