„Apartheidul” Israelului împotriva palestinienilor este mai rău decât cel din Africa de Sud, argumentează Pretoria la Haga

Practicile Israelului în teritoriile palestiniene sunt o formă „chiar mai extremă" de apartheid decât cel experimentat de Africa de Sud până în 1994, a transmis Pretoria marţi în faţa instanţei supreme a ONU, potrivit AFP, preluat de Agerpres.

În această săptămână, la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), cu sediul la Haga, au loc audieri cu privire la consecinţele juridice ale ocupaţiei israeliene a teritoriilor palestiniene,   un număr fără precedent de 52 de ţări fiind chemate să depună mărturie.

„Ca sud-africani, simţim, vedem, auzim şi resimţim adânc în noi politicile şi practicile discriminatorii inumane ale regimului israelian ca o formă chiar mai extremă de apartheid instituţionalizat împotriva persoanelor de culoare din ţara mea", a declarat Vusimuzi Madonsela, ambasadorul Africii de Sud în Olanda.

„Este clar că ocupaţia ilegală exercitată de Israel este, de asemenea, administrată prin comiterea crimei de apartheid (...) Ea este imposibil de distins de colonialism", a subliniat Madonsela.

„Apartheidul Israelului trebuie să înceteze”, a adăugat el, subliniind că Africa de Sud are o „obligaţie specială" de a denunţa apartheidul oriunde apare şi de a se asigura că acesta este „oprit imediat".

Audierile sunt separate de cazul deschis la CIJ de Africa de Sud, în care Israelul este acuzat de comiterea unor acte de genocid în Gaza. Curtea nu s-a pronunţat încă asupra acestui punct, în schimb a cerut Israelului să prevină orice posibil act de genocid fără a menţiona o încetare a focului.

Audierile au început luni cu trei ore de mărturii ale oficialilor palestinieni, care i-au acuzat pe ocupanţii israelieni că pun în aplicare un sistem de "colonialism şi apartheid". Ministrul palestinian de externe, Riyad Al-Maliki, le-a cerut judecătorilor să solicite încetarea ocupaţiei "imediat, complet şi necondiţionat".

Israelul nu participă la audieri, dar a solicitat Curţii să respingă cererea de aviz într-o contribuţie scrisă din 24 iulie 2023.

CIJ judecă litigiile dintre state, iar hotărârile sale sunt obligatorii, deşi are puţine mijloace de a le pune în aplicare.

În acest caz, avizul CIJ nu va fi obligatoriu. Totuși, majoritatea avizelor consultative sunt, de fapt, urmate de efecte.

Audierile au loc pe fondul presiunii juridice internaţionale tot mai mari asupra Israelului din cauza războiului din Gaza, declanşat de atacul fără precedent al Hamas de la 7 octombrie.

La 31 decembrie 2022, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluţie prin care solicită de la CIJ un "aviz consultativ" fără caracter obligatoriu cu privire la „consecinţele juridice care decurg din politicile şi practicile Israelului în Teritoriile Palestiniene Ocupate, inclusiv în Ierusalimul de Est".

În iunie 1967, Israelul a luptat în Războiul de Şase Zile, ocupând Cisiordania şi Ierusalimul de Est în detrimentul Iordaniei, Înălţimile Golan în detrimentul Siriei, Fâşia Gaza şi Peninsula Sinai în detrimentul Egiptului.

Netanyahu: Israelul îşi va menţine controlul militar în teritoriile palestiniene chiar şi în cazul aranjamentului cu două state

Chiar şi în cazul soluţiei cu două state, Israelul îşi va păstra controlul militar asupra tuturor teritoriilor palestiniene, a declarat luni premierul Benjamin Netanyahu, citat de DPA.

„În orice caz, cu sau fără o reglementare permanentă, Israelul va menţine un control de securitate deplin asupra tuturor zonelor de la vest de râul Iordan", inclusiv în Cisiordania şi Fâşia Gaza, a declarat Netanyahu într-un mesaj video.

Premierul israelian a subliniat că Israelul a rezistat luni de zile apelurilor internaţionale de a opri războiul din Fâşia Gaza împotriva grupării Hamas, dar că acum se confruntă cu noi presiuni, în special „încercarea de a ne impune înfiinţarea unilaterală a unui stat palestinian care va pune în pericol însăşi existenţa statului Israel".

„Respingem categoric acest lucru", a insistat premierul israelian.

După ce a trecut în unanimitate în cabinet, unde a remarcat „opinii diferite pentru un aranjament permanent", Netanyahu a spus că este sigur că această lege va beneficia de un sprijin larg în Knesset (parlament), „arătând lumii că există un acord larg în Israel împotriva eforturilor internaţionale de a ne impune un stat palestinian".

Benjamin Netanyahu a adăugat că „toată lumea ştie că eu sunt cel care a blocat timp de decenii înfiinţarea unui stat palestinian care ne-ar fi pus în pericol existenţa".

Textul propunerii premierului este identic cu moţiunea aprobată duminică de cabinet, care declară că recunoaşterea unilaterală a unui stat palestinian „ar fi o recompensă masivă şi fără precedent pentru terorism şi ar descuraja orice viitor acord de pace".

Israelul respinge vehement presiunile internaţionale privind avansarea pe calea creării unui stat palestinian, în urma unor rapoarte recente potrivit cărora SUA şi mai mulţi parteneri arabi ar pregăti un plan detaliat pentru un acord de pace cuprinzător care să includă un „calendar ferm" pentru crearea unui stat palestinian, notează The Times of Israel, citat de Agerpres.