„Viitorul a început“: extrema stângă din Grecia promite electricitate şi alimente pentru grecii loviţi de austeritate

Partidul de extremă stângă din Grecia, Syriza, conduce în sondaje după ce a câştigat susţinerea a milioane de greci şomeri sau care se confruntă cu sărăcia.

La doar câteva minute după ce Parlamentul grec nu a reuşit, pentru a treia oară, să aleagă un preşedinte, Alexis Tsipras, bărbatul care cel mai probabil va deveni următorul premier al Greciei, a declarat că ţara a înregistrat „o zi istorică“, scrie „The Guardian“.

Pentru prima dată de la fondarea statului modern, din urmă cu aproape 200 de ani, radicalii de stânga (marginalizaţi, torturaţi şi chinuiţi în mare parte a secolului XX) sunt pe val. „Grecii ar trebui să se bucure“, spune liderul partidului Syriza. Guvernul care a băgat ţara în austeritate va lua sfârşit, adaugă el.

„Viitorul a început deja“, a declarat Tsipras în faţa reporterilor în timp ce naţiunea se pregătea de alegeri anticipate, după cum susţine Constituţia Greciei atunci când nu se reuşeşte alegerea unui preşedinte. „Ar trebui să fiţi optimişti şi bucuroşi“, continuă Alexis Tsipras adresându-se reporterilor.

Însă perspectiva unei răsturnări politice în ţara unde a început criza zonei euro nu va aduce decât poate un zâmbet pe feţele parlamentarilor de la Bruxelles şi Berlin. Grecia este atrasă într-un nou „dans“ al nesiguranţei, într-o călătorie imprevizibilă de mari presiuni politice, notează „The Guardian“.

După şase ani de recesiune, naţiunea abia acum începea să arate primele semne de recuperare, înregistrând un surplus (înainte de plata dobânzilor datoriei naţionale) şi orientându-se spre pieţele de capital care tăiaseră fondurile la începutul crizei.

Însă ţara nu poate supravieţui pe cont propriu. Iar reacţia burselor la ştirile de luni a fost, instantaneu, pesimistă. Bursa din Atena a scăzut brusc cu mai mult de zece procente. Temerile privind ieşirea Greciei din zona euro au renăscut.

În 2015, Atena se confruntă cu plata datoriilor în valoare de aproape 20 de miliarde de euro. Luni, ministrul Finanţelor, Gikas Hardouvelis, a declarat că băncile locale au destule fonduri pentru a supravieţui până în martie, dar dacă nu va există susţinere financiară vor intra într-o perioadă fără lichidităţi. Acest lucru va însemna un oarecare haos pentru Atena, mai ales în lumina alegerilor ce vor avea loc pe 25 ianuarie, şi o imagine mult mai nesigură pentru „troika“ creditorilor: Uniunea Europeană (UE), Banca Centrală Europeană (BCE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI).

„Avem în faţă o Grecie în criză. Primul partid va fi Syriza, însă alegerile pot fi neconcludente. Şi apoi, odată cu formarea guvernului, vom avea câteva săptămâni pentru a alege un nou preşedinte şi a negocia cu troika“, spune Dimitris Keridis, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Panteion.

Radicalii de stânga nu au irosit timpul, anunţând că Tsipras va susţine un discurs luni seară, la Atena. Rezultatul sondajului prezidenţial a indicat setea, cel puţin la nivel politic, pentru noi începuturi. Sondajele de opinie din weekend au confirmat popularitatea Syriza la grecii extenuaţi de austeritate.

Un sondaj Alco, publicat de „Proto Thema“ în cursul zilei de duminică, a arătat că neo-marxiştii conduc cu 3,3%. Mulţi susţinători nu sunt nici de stânga şi nici admiratori ai discursului anti-capitalist al Syriza, însă grecii sunt îngroziţi de efectele catastrofale ale politicilor care au condus la şomajul a peste 1,5 milioane de oameni, la sărăcia a 3 milioane şi la marea majoritate a populaţiei care nu reuşeşte să plătească facturile.

Partidul a jurat să se lupte cu aceste probleme, referindu-se la un fel de criză umanitară a Greciei, prin renegocierea acordului de susţinere financiară. „Soluţia problemei Greciei stă în contextul european, dar primul lucru pe care îl spunem este că programul nu a avut succes pentru că nu a fost plănuit cum trebuie şi nu s-au prevăzut scăpările cu care ne confruntăm. Abia apoi ne vom orienta spre austeritate şi datoria externă“, a spus Euclid Tsakalotos, ministrul din umbră al Finanţelor al partidului Syriza.

Subliniind politica sa economică, Tsipras, care a împlinit 40 de ani anul acesta, a promis o uşurare a datoriei externe imediată, alimente şi electricitate pentru grecii cei mai loviţi de criză. „Nu este corect. Nu promitem totul pentru toţi. Măsurile de uşurare nu vor influenţa pe nimeni care câştigă mai mult de 1.000 de euro pe lună“, spune Tsakalotos.

Analiştii politici nu iau în serios pericolul pus de Syriza. Pe măsură ce partidul se apropie din ce în ce mai mult de putere, a lansat o campanie de reasigurare şi împăcare a creditorilor. Tsipras a spus de multe ori că cei de stânga sunt decişi să păstreze Grecia în zona euro. Însă, dacă extrema stângă va ajunge la putere, Atena se va îndrepta pe un drum aflat în conflict cu partenerii săi europeni, scrie „The Guardian“.

„Există potenţialul unui accident pentru că noul guvern va trebuie să reia negocierile cu troika şi să le şi concluzioneze până la sfârşitul lunii februarie. Toate semnele arată că guvernul Syriza va primi o moştenire grea“, a declarat Pavlos Tzimas, un comentator politic din Grecia.

Ministrul Finanţelor german, Wolfgang Schäuble a spus că, în cazul unor alegeri, oricine va prelua puterea va trebui să respecte acordurile semnate de cei precedenţi. „Reformele dure dau rezultate şi nu există alternativă la ele“, a spus el.