VIDEO Secretarul general al NATO, noi declaraţii în legătură cu ameninţările Rusiei privitoare la scutul antirachetă din România

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat, într-o conferinţă de presă ce a avut loc marţi, că acuzaţiile Rusiei potrivit cărora sistemul antirachetă al NATO din România este echipat cu lansatoare de rachete şi încalcă Tratatul INF sunt nefondate.

Ca răspuns la o întrebare a unei jurnaliste ruse de la publicaţia Kommersant, Stoltenberg a reamintit că Rusia nu face altceva decât să distragă atenţia de la problema reală, aceea că în Europa nu există noi rachete americane, dar există noi rachete ruse.

„Eforturile Rusiei de a încerca să se concentreze pe sistemul de apărare antirachetă al NATO sunt o încercare de distragere a atenţiei de la problema reală: aceea că Rusia desfăşoară noi rachete capabile să transporte încărcătură nucleară în Europa. Face asta de câţiva ani, într-o încălcare flagrantă a Tratatului INF. [...] 

Sistemul antibalistic al NATO este un sistem defensiv, nu avem rachete acolo, ci interceptori care nu sunt înarmaţi şi sunt parte a acordului cu România şi Polonia că nu vom desfăşura rachete ofensive acolo. Este o încercare de a amesteca lucrurile, de a distrage atenţia de la problema reală, şi anume, rachetele ruse”, a spus Jens Stoltenberg.

Întrebarea jurnalistei şi răspunsul lui Jens Stoltenberg pot fi urmărite începând cu minutul 32:00

Ministerul rus al Apărării a cerut, săptămâna trecută, Statelor Unite să distrugă lansatoarele de rachete Mk-41 din dispozitivul de apărare antirachetă din România care ar încălca Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), a anunţat purtătorul de cuvânt al ministerului, generalul maior Igor Konaşenkov, citat de TASS.

„Ministerul Apărării al Federaţiei Ruse propune părţii americane ca în perioada dinainte de expirarea Tratatului INF să ia măsurile necesare pentru revenirea la respectarea strictă a Tratatului INF prin distrugerea lansatoarelor universale Mk-41 desfăşurate la sol, dezvoltate pentru lansarea rachetelor de croazieră Tomahawk, a rachetelor-ţintă, similare în privinţa caracteristicilor cu rachetele balistice cu raza medie şi scurtă de acţiune, distrugerea dronelor de atac care, după caracteristicile lor, cad sub incidenţa termenului de rachetă de croazieră terestra, conform INF", a menţionat acelaşi purtător de cuvânt.

Potrivit lui Konaşenkov, Washingtonul nu a luat măsuri pentru a opri încălcarea angajamentelor asumate prin Tratatul INF şi nu a furnizat nicio dovadă în sprijinul acuzaţiilor sale împotriva Moscovei.

Preşedintele Donald Trump a anunţat că Statele Unite vor începe procesul de retragere din Tratatul INF începând cu data de 2 februarie. Vladimir Putin a declarat, pe 2 februarie, că Rusia şi-a suspendat participarea la Tratat ca răspuns la retragerea unilaterală a Statelor Unite. El a menţionat că Moscova nu va fi târâtă într-o nouă cursă scumpă a înarmărilor înainte de a adăuga că toate propunerile ruseşti privind dezarmarea au rămas "pe masă" şi că uşile au rămas "deschise".

Rusia a suspendat Tratatul INF în weekend după ce Washingtonul a anunţat că se va retrage în şase luni dacă Rusia va continua să încalce tratatul, acuzaţii negate de Moscova.

Tratatul semnat în 1987 elimină rachetele cu rază intermediară din arsenalurile Rusiei şi Statelor Unite.