UPDATE UE nu a adunat cele 200 de miliarde pentru FMI. Englezii refuză să dea bani, Moscova e gata să ajute

Miniştrii de finanţe din zona euro au convenit astăzi, în cadrul unei conferinţe telefonice a Eurogrupului, să ofere 150 miliarde de euro pentru stimularea capacităţii de creditare a Fondului Monetar Internaţional, variantă convenită la summitul din 8-9 decembrie de liderii UE pentru a ajuta la combaterea crizei din zona euro. Marea Britanie a refuzat să contribuie la sporirea resurselor FMI.

Ministrul de finanţe al Marii Britanii - de la care se aştepta acordul pentru o contribuţie de 30 de miliarde de euro - a declarat că ar face acest lucru doar în situaţia unui efort combinat al grupului G20 - al celor mai puternice economii din lume, relatează European Voice. Fondurile suplimentare ar permite FMI să crească împrumuturile pentru ţările din zona euro.

Ţările din zona non euro care au acceptat să participe la fondul pentru zona euro în cadrul FMI sunt Cehia, Polonia, Danemarca şi Suedia. Aceşti „creditori" trebuie însă să obşină mai întâi aprobările interne, scrie EUObserver. Totuşi, unele din aceste state au recunoscut că ar avea probleme dacă ar face astfel de împrumuturi, în timp ce alte ţări non euro precum Bulgaria au refuzat să participe.

Citeşte care au fost motivele pentru care unele ţări din zona euro au refuzat să participe la FMI

Statele Unite sunt îngrijorate de expunerea FMI în zona euro. Rusia şi China sunt gata să ajute

În timp ce Statele Unite ale Americii sunt tot mai îngrijorate de expunerea FMI în zona euro, China şi Rusia şi-au arătat disponibilitatea de a ajuta zona euro.  "Statele din zona euro vor furniza 150 miliarde de euro de resurse suplimentare prin împrumuturi bilaterale la FMI în contul general de resurse", au precizat miniştrii de finanţe care au adăugat că UE ar considera binevenită contribuţia altor ţări membre ale G20.

Creşterea capacităţii de împrumut a FMI este unul din stâlpii strategiei zonei euro de a se apăra în faţa provocărilor viitoare. La acest fond se adaugă devansarea funcţionării Mecanismului European pentru Stabilitate - fondul permanent de 500 de miliarde de euro pus la dispoziţia zonei euro şi flexibilizarea Facilităţii Europene pentru Stabilitate Financiară.

Cel mai bun răspuns al UE: mecanismele de criză

Potrivit mai multor surse, miniştrii de finanţe au discutat şi despre Mecanismul European de Stabilitate (MES) - fondul permanent de 500 de miliarde de euro şi despre modul în care se vor lua deciziile în cadrul acestei facilităţi. Lansarea MES a fost devansată cu un an prin decizia liderilor UE din 9 decembrie pentru a putea să răspundă nevoilor de finanţare din zona euro. Potrivit Reuters, miniştrii urmau să discute modul în care o „unanimitate calificată" ar urma să înlocuiască votul prin unanimitate în privinţa MES pentru a nu lăsa statele mici să blocheze decizii importante.

Nici măcar retrogradarea ratingurilor nu ar fi "o mare tragedie" a spus preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, în Comisia pentru Afaceri Monetare din Parlamentul European. "Mecanismele de protecţie commune sunt cel mai bun răspuns", a declarat Draghi întrebat despre eventualitatea retrogradării ratingului Franţei.

El a declarat într-un interviu pentru Financial Times publicat în ediţia de luni că ar fi fost mai bine ca întâi să funcţioneze FESF şi abia apoi să fie discutate variantele pentru recapitalizarea băncilor.

Şeful BCE despre problemele băncilor: Trebuie evitată blocarea creditării şi vânzarea disperată a activelor

Şeful BCE despre destrămarea zonei euro: E un scenariu morbid. Are costuri extraordinare