Uniunea Europeană caută să reducă dependența de tehnologia americană. Patru direcții-cheie din noua strategie digitală

Uniunea Europeană pregătește un nou pachet de măsuri destinat consolidării „suveranității tehnologice” a blocului comunitar, pe fondul preocupărilor legate de dependența tot mai mare de tehnologiile dezvoltate în afara Europei, în special în Statele Unite.

Potrivit unor documente consultate de publicația POLITICO, Comisia Europeană urmează să prezinte pe 3 iunie o strategie care vizează reducerea vulnerabilităților în domenii considerate esențiale pentru economia digitală, inclusiv serviciile cloud, inteligența artificială, semiconductorii, software-ul și centrele de date.

Executivul european avertizează că tensiunile geopolitice și fragilitatea lanțurilor globale de aprovizionare transformă dependențele tehnologice în riscuri strategice pentru statele membre.

Deși proiectul este încă supus modificărilor înainte de publicare, documentele indică patru direcții principale prin care Bruxellesul intenționează să reducă influența tehnologică externă asupra infrastructurii digitale europene.

1. Evaluarea dependenței de serviciile cloud străine

Una dintre propunerile aflate în discuție prevede ca administrațiile publice din statele membre să analizeze gradul de dependență față de furnizorii externi de servicii cloud și să testeze reziliența sistemelor digitale conform unor criterii europene de suveranitate tehnologică.

Inițiativa vine pe fondul preocupărilor privind posibilitatea ca servicii esențiale să fie afectate de decizii politice sau comerciale luate în afara Uniunii Europene.

Planul nu obligă guvernele să renunțe la furnizorii actuali, însă le oferă instrumente pentru identificarea vulnerabilităților și pentru evaluarea unor alternative considerate mai sigure. Decizia finală privind eventualele schimbări va rămâne însă la nivel național.

Comisia susține că o bază tehnologică europeană mai puternică poate oferi continentului o capacitate mai mare de acțiune independentă, fără a limita cooperarea internațională.

2. Accelerarea industriei europene de semiconductori

Bruxellesul intenționează să revizuiască legislația privind semiconductorii pentru a încuraja investiții în noi proiecte industriale de mari dimensiuni.

Potrivit proiectului, companiile implicate în producția de cipuri ar putea beneficia de acces mai rapid la finanțare publică, proceduri simplificate de autorizare și acces prioritar la infrastructuri de cercetare și testare.

Noua strategie continuă obiectivele Actului European privind Cipurile, adoptat în 2023, dar pune un accent mai mare pe dezvoltarea capacităților industriale și stimularea cererii interne.

Oficialii europeni argumentează că penuria globală de semiconductori din ultimii ani a demonstrat cât de vulnerabile pot deveni sectoare precum industria auto, sănătatea, energia sau producția de bunuri de consum în cazul unor întreruperi ale aprovizionării.

3. Promovarea tehnologiilor open-source

Comisia Europeană consideră că software-ul open-source poate juca un rol important în reducerea dependenței de furnizorii dominanți de tehnologie.

Spre deosebire de soluțiile proprietare, tehnologiile open-source permit accesul la codul sursă, oferind organizațiilor un control mai mare asupra datelor și infrastructurii digitale și facilitând schimbarea furnizorilor fără costuri majore.

Strategia prevede susținerea companiilor europene active în acest domeniu, dezvoltarea unor proiecte comune între statele membre și crearea unui mecanism dedicat întreținerii și actualizării soluțiilor software dezvoltate în Europa.

Executivul european estimează că Uniunea cheltuie anual aproximativ 264 de miliarde de euro pentru soluții software proprietare, majoritatea provenind de la companii americane.

4. Mobilizarea investițiilor private

Transformarea digitală a Europei va necesita investiții semnificative în infrastructură și cercetare.

Comisia estimează că extinderea capacității centrelor de date europene până în 2036 va necesita aproximativ 200 de miliarde de euro. Alte miliarde vor fi necesare pentru cercetare în domeniul inteligenței artificiale, al infrastructurii digitale și al digitalizării sectorului energetic.

Bruxellesul mizează în mare măsură pe investițiile private și intenționează să creeze un cadru mai atractiv pentru capitalul internațional.

Printre măsurile analizate se numără înființarea unor „regiuni de excelență pentru semiconductori” și a unor „zone de accelerare pentru centre de date”, concepute pentru a facilita dezvoltarea rapidă a proiectelor tehnologice strategice.

O schimbare de direcție în politica digitală europeană

Noua strategie reflectă o preocupare tot mai accentuată la nivelul Uniunii Europene privind controlul asupra infrastructurilor digitale critice. În contextul competiției globale dintre marile puteri tehnologice, Bruxellesul încearcă să reducă dependența de furnizori externi și să consolideze capacitatea Europei de a dezvolta propriile tehnologii în domenii considerate esențiale pentru securitatea economică și digitală a continentului.

Rămâne însă de văzut dacă statele membre vor susține investițiile necesare și dacă măsurile propuse vor fi suficiente pentru a diminua influența dominantă a marilor companii tehnologice americane pe piața europeană.