Ungaria riscă să returneze 10 miliarde de euro către UE. CJUE analizează legalitatea deblocării fondurilor
0Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) examinează o sesizare a Parlamentului European care acuză Comisia Europeană că a încălcat propriile reguli atunci când a deblocat, în decembrie 2023, aproximativ 10 miliarde de euro pentru Ungaria, fonduri suspendate anterior din cauza problemelor legate de statul de drept.
Sesizarea Parlamentului European susține că decizia Comisiei ar fi fost una de oportunism politic, luată chiar înaintea unui summit esențial al liderilor UE, într-un moment în care blocul comunitar avea nevoie de cooperarea premierului ungar Viktor Orbán pentru acordarea de ajutor Ucrainei.
Dosarul este analizat de CJUE, iar hotărârea finală este așteptată în următoarele luni. Un rol important îl va avea opinia juridică a avocatei generale Tamara Ćapeta, care recomandă anularea deciziei Comisiei de deblocare a fondurilor. Avocații generali nu sunt judecători, ci consilieri juridici care asistă Curtea în cauze complexe sau fără precedent, iar opiniile lor au o greutate semnificativă în deliberări.
Ce s-ar întâmpla dacă decizia este anulată
René Repasi, europarlamentar german și profesor de drept european la Universitatea Erasmus din Rotterdam și la Universitatea din Geneva, a explicat consecințele unei eventuale anulări a deciziei Comisiei.
„Dacă Ungaria nu îi returnează, Comisia poate reduce alte plăți de care Ungaria are dreptul să beneficieze, cu suma pe care trebuie să o ramburseze”, a declarat Repasi, potrivit Politico.
Potrivit acestuia, verdictul CJUE va stabili un precedent important privind limitele de discreție ale Comisiei Europene atunci când evaluează încălcările statului de drept de către statele membre. Miza este cu atât mai mare cu cât cazul se leagă de aplicarea Regulamentului comun de prevederi (CPR), care condiționează acordarea fondurilor europene de respectarea drepturilor fundamentale și de independența justiției.
Poziția Comisiei Europene
Comisia Europeană și-a apărat decizia în cadrul unei audieri desfășurate în octombrie 2025. Executivul comunitar a susținut că Budapesta a îndeplinit formal anumite „etape tehnice” prestabilite privind independența justiției și că, în aceste condiții, Comisia era obligată să deblocheze fondurile.
În schimb, avocații Parlamentului European afirmă că evaluarea Comisiei a fost prea îngustă și că ar fi trebuit să țină cont de o imagine mai amplă a deficiențelor sistemice legate de statul de drept din Ungaria.
Reacții dure din Parlamentul European
Europarlamentarul german Daniel Freund, membru al grupului Verzilor, consideră că opinia avocatei generale reprezintă un semnal puternic împotriva deciziei Comisiei.
„Reprezintă o critică dură la adresa Comisiei. Dacă Curtea va urma această logică în decizia finală, va fi o victorie pentru statul de drept în Europa”, a declarat Freund.
Acesta a adăugat că opinia juridică „confirmă ceea ce Parlamentul European semnalează de mult: deblocarea celor 10 miliarde de euro pentru guvernul ungar a fost ilegală și motivată politic. Prin această decizie, Comisia și-a pus în joc propria credibilitate”.
„Fondurile UE trebuie acordate doar atunci când beneficiarul respectă legea, valorile europene și statul de drept. Ne așteptăm ca Comisia Europeană să respecte aceste principii în viitor și să nu mai permită să fie manipulată de autocrați precum Viktor Orbán”, a conchis Daniel Freund.