Un submarin britanic îl urmărește pe „Vladimir cel Mare” lângă Groenlanda. Cooperarea NATO, antidotul unui risc major

Statele Unite și-au justificat interesul pentru Groenlanda invocând poziția strategică în Arctica și posibila activitate a Rusiei și Chineia. Patrularea submarinelor rusești în zonă sunt considerate de rutină și nu constituie o amenințare imediată. În prezent, un submarin de atac britanic urmărește un submarin rus în apropierea insulei, cooperarea aliaților NATO menținând riscurile sub control. Însă încercarea Washingtonului de a prelua Groenlanda ar putea tensiona alianța și chiar crește vulnerabilitatea americană, susțin analiștii.

Submarinul rus din clasa Project 955A, Vladimir cel Mare, echipat cu 16 rachete balistice, se ascunde sub gheața polară după ce a părăsit Murmansk, înainte de a încerca să pătrundă discret prin punctul strâmt maritim dintre Groenlanda, Islanda și Regatul Unit.

Pe urmele sale se află un submarin de atac britanic din clasa Astute. La un moment dat, în adâncurile Oceanului Atlantic, echipajul ar putea preda sarcina aliaților americani. Dacă submarinul rus scapă, misiunea lor este considerată compromisă, iar Statele Unite ar fi considerate expuse unui risc crescut de atac, se arată într-o analiză realizată de The Times.

O sursă a declarat: „Această colaborare împiedică ca un submarin rus să rămână nedetectat de-a lungul coastelor americane.”

Situația devine însă mai delicată pe fondul declarațiilor președintelui american Donald Trump privind o posibilă preluare a Groenlandei de către SUA.

Prezența Rusiei în Arctica

Unii experți cred că nu există informații care să sugereze o prezență semnificativă a Rusiei, iar demonstrațiile de forță ale președintelui Putin în Arctica s-au concentrat în principal pe Norvegia, Finlanda și Suedia.

Ed Arnold, cercetător senior în domeniul securității europene la Royal United Services Institute, a spus: „Statele Unite, Norvegia și Regatul Unit operează un acord trilateral de patrulare maritimă pentru a urmări submarinele rusești și a le menține cât mai estic posibil. Este o operațiune a întregii alianțe. Acest mecanism s-ar putea destrăma dacă Trump preia Groenlanda, făcând SUA mai vulnerabile, nu mai puțin.”

Un raport al Oxford Institute for Energy Studies, publicat luna trecută, a constatat că implicarea Chinei în mineritul din Arctica scade în Canada și Groenlanda „din motive politice, precum și din cauza costurilor și riscurilor ridicate de operare”.

Strategia de securitate națională a SUA, publicată în noiembrie, nu menționează Groenlanda. Evaluarea strategică de apărare a guvernului britanic, din iunie anul trecut, avertiza asupra probabilității ca Arctica și nordul îndepărtat să devină „fără gheață” până în vara anului 2040. Aceasta ar permite „accesul mai multor actori și crearea unui nou loc de competiție în vecinătatea mai largă a Regatului Unit”, se menționa. Nu exista însă nicio referire specifică la Groenlanda.

Cât de echipată este SUA să protejeze Arctica

Lipsa focusului american și absența unei amenințări urgente din partea Rusiei sau Chinei înseamnă că planificatorii NATO, care lucrează la o misiune arctică centrată pe Groenlanda, încearcă să stabilească exact ce este necesar. „Este nevoie de sisteme de supraveghere aeriană, avioane sau prezență navală și de ce tip?” se întreabă un diplomat.

Altă sursă a sugerat că avioanele germane și britanice P-8 Poseidon, destinate vânătorii de submarine, ar putea fi utile în Groenlanda. O misiune de patrulare aeriană este o altă opțiune analizată, se înțelege.

Ceea ce este cel mai elocvent este că SUA dispun de puține resurse militare adecvate și experiență pentru Arctica. De data aceasta, aliații europeni NATO, în special scandinavii și britanicii, au forțe pregătite pentru regiune.

O sursă militară a remarcat că, în cadrul exercițiului Joint Viking de anul trecut, în nordul Norvegiei, trupele americane au avut dificultăți.

Comandanții exercițiului au fost nevoiți să ceară rezerviștilor finlandezi, cei mai experimentați războinici arctici, care jucau rolul invadatorilor în simulările de război, să fie mai blânzi cu americanii. „Finlandezii au trebuit să li se spună să nu mai lovească americanii, pentru că era umilitor și demoralizant pentru aceștia”, a spus o sursă militară.