Un general american susține că povestea cu „victoria inevitabilă” a Rusiei este mai degrabă propagandă decât realitate. Ce arată cifrele de pe front?

Dezinformarea joacă un rol esențial în orice război. Însă, în absența puterii reale, acestea riscă să devină simple instrumente de propagandă.

Generalul în retragere al Forțelor Aeriene ale SUA, David Deptula, expert în domeniul puterii aeriene, susține că războaiele dintre state nu se poartă doar pe câmpul de luptă, ci și în planul percepțiilor și al narațiunilor care modelează voința politică și așteptările economice. Într-un articol publicat în Forbes, acesta afirmă că președintele rus Vladimir Putin mizează în prezent mai puțin pe evoluțiile militare și mai mult pe convingerea opiniei publice internaționale — în special a celei americane — că victoria Federației Ruse este inevitabilă, iar continuarea sprijinului pentru Ucraina ar fi inutilă.

Deptula o citează pe șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care avertizează că „cea mai mare amenințare pe care Rusia o reprezintă în prezent este posibilitatea de a obține la masa negocierilor mai mult decât a reușit pe câmpul de luptă”.

Potrivit analizei, ideea unei victorii inevitabile a Rusiei se destramă atunci când este comparată cu realitățile de pe front. La nivel operațional — adică la nivelul coordonării marilor unități și al campaniilor militare — forțele ucrainene reușesc să limiteze avansul trupelor ruse, să reducă utilizarea strategică a Mării Negre de către Moscova și să conteste superioritatea aeriană rusă asupra teritoriilor controlate de Ucraina. Deptula califică acest ultim aspect drept un eșec semnificativ pentru o forță aeriană modernă.

Ce spun cifrele

La nivel tactic — cel al confruntărilor directe pe teren — raportul pierderilor ar varia, potrivit acestuia, între 2,5:1 și 7:1 în favoarea Ucrainei. Atunci când trupele ruse înaintează, o fac cu costuri umane considerabile. „Datele privind pierderile subliniază două realități fundamentale: în primul rând, Rusia este dispusă să plătească un preț extrem de ridicat în vieți omenești pentru câștiguri teritoriale limitate; în al doilea rând, timpul joacă în favoarea Moscovei doar dacă apărarea Ucrainei cedează mai rapid decât resursele umane și capacitatea industrială a Rusiei”, afirmă generalul.

Analiza subliniază că, dincolo de eventualele străpungeri ale frontului, reziliența, potențialul industrial și voința politică sunt factori decisivi. În timp ce pe frontul rus se observă uzură fără impuls decisiv și pierderi fără avantaj strategic clar, voința Ucrainei rămâne fermă. Principala incertitudine, susține Deptula, privește determinarea Occidentului.

„Putin nu luptă doar pentru teritoriu. El luptă pentru propria supraviețuire politică. Prezentând invazia ca fiind una existențială pentru Rusia, a transformat-o într-una existențială pentru sine”, afirmă expertul.

Putin câștigă timp

În această interpretare, Rusia nu este un „viitor învingător”, ci un regim care câștigă timp cu prețul pierderilor umane, mizând fie pe oboseala Occidentului, fie pe tentații economice. Vulnerabilitățile Moscovei — inclusiv epuizarea resurselor umane, militarizarea accentuată a economiei și impactul sancțiunilor asupra accesului la tehnologie și capital — rămân factori semnificativi, mai notează Deptula. El avertizează că, fără un sprijin occidental suficient pentru a modifica raportul de forțe, Rusia poate menține iluzia rezilienței.

În același context, expertul militar ucrainean Pavlo Narojni a explicat că avansurile rusești, în pofida pierderilor, sunt susținute de utilizarea intensivă a artileriei și de numărul ridicat de lovituri aeriene. De asemenea, fostul șef de stat major al unității Azov, Bohdan Krotevych, a declarat că cifrele oficiale privind pierderile ruse ar putea fi supraestimate, exprimându-și rezervele față de datele comunicate public.

Kremlinul afirmă că sancțiunile afectează relațiile economice cu SUA

Kremlinul susține că sancțiunile occidentale împiedică dezvoltarea relațiilor comerciale și economice dintre Rusia și Statele Unite.

Potrivit agenției Reuters, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că restricțiile, pe care Moscova le consideră „ilegale”, blochează dezvoltarea normală a cooperării bilaterale și a cerut „revitalizarea” relațiilor.

Sancțiunile au fost impuse de Statele Unite și aliații lor după anexarea Crimeei în 2014 și au fost extinse semnificativ în urma invaziei la scară largă din februarie 2022. Acestea vizează sectoare-cheie precum finanțele, energia, tehnologia și industria de apărare.

Peskov a afirmat că există un potențial considerabil pentru proiecte comune, dar că pentru materializarea acestuia este necesară relansarea dialogului bilateral. Declarația sa nu a inclus detalii concrete privind eventuale inițiative sau concesii din partea Moscovei.

În pofida poziției oficiale a Rusiei, care califică sancțiunile drept „nelegitime”, majoritatea statelor occidentale le consideră un răspuns la acțiunile Moscovei în Ucraina. În ultimii ani, economia rusă s-a confruntat cu retragerea investițiilor străine, restricții tehnologice și acces limitat la piețele financiare internaționale, în timp ce cheltuielile militare au crescut semnificativ.