UE cere o reformă în profunzime a OMS: propunerile făcute de miniştrii Sănătăţii din cele 27 de state membre
0Statele membre UE au convenit să ceară o reformă în profunzime a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), care să o facă „mai puternică” şi să efectueze anchete „independente”, relatează AFP.
Miniştrii Sănătăţii din cele 27 de state europene au ajuns la un „acord unanim în favoarea unor reforme” la OMS, care este necesar să devină „mai transparentă, mai eficientă şi mai puternică”, a anunţat vineri ministrul german al Sănătăţii Jens Spahn.
„Noi vrem să începem încă de acum şi să nu aşteptăm sfârşitul pandemiei (covid-19). Această dezbatere trebuie să se desfăşoare în paralel”, a insistat Spahn, a cărui ţară deţine preşedinţăia semestrială a Uniunii Europene.
Miniştrii europeni au dezbătut conţinutul unei Declaraţii comune care să fie aporbată în noiembrie.
În proiectul acestei declaraţii, pe care AFP scrie că l-a consultat, UE apreciază că OMS, care se află în prima linie în lupta împotriva răspândirii covid-19, este prost echipată pentru a-i face faţă.
„Cu toate că OMS dispune de un mandat larg, recenta pandemie a arătat că aşteptările comunităţii internaţionale de la organizaţie (...) depăşesc în general ceea ce pot asigura capacităţile actuale ale OMS”, se constată în acest document.
De asemenea, Cei 27 „iau notă de provocările (...) cu care se confruntă OMS în actualul context geopolitic”.
Preşedintele american în exerciţiu Donald Trump acuză OMS de faptul că este apropiată de China, locul unde a apărut covid-19, iar administraţia sa a declanşat proceduri în vederea retragerii Statelor Unite din organizaţia ONU, al cărui principal contributor financiar este Washingtonul.
Cei 27 ar putea, astfel, să îndemne la „consolidarea şi mai mult (...) a independenţei, activităţii normative, capacităţii tehnice, responabilizării, eficacităţii şi transparenţei” OMS.
Între pistele explorate în proiectul declaraţiei se află „posibilitatea de a efectua evaluări epidemiologice independente la faţa locului în zone cu risc mare (de propagarea virusului) în strânsă legătură cu statele vizate”.
China, unde a apărut la sfârşitul lui 2019 noul coronavirus, a fost foarte criticată din cauză că a refuzat anchete în întregime independente pe teritoriul său la începutul pandemiei.
„Noi vrem ca statele membre G7 să aibă o poziţie comună” asupra acestor reforme „şi să găsim parteneri în întreaga lume pentru a le iniţia (...). Vom discuta, de asemenea, cu China”, a declarat Spahn, apreciind că statele membre ar putea fi nevoite să-şi mărească valoarea contribuţiei.
Peste 10 milioane de cazuri de COVID-19 în Europa
Peste zece milioane de cazuri de covid-19 au fost înregistrate în Europa de la începutul pandemiei în regiune, la începutul anului, potrivit unui bilanţ realizat de AFP vineri seara, pe baza unor date furnizate de autorităţi în domeniul sănătăţii.
Cele 52 de ţări din regiune constituie a treia zonă cea mai afectată în lume ca număr de cazuri, după America Latină-Caraibi (11,2 milioane de czuri) şi Asia (10,5).
În ceea ce priveşte numărul total al deceselor de la începutul pandemiei, Europa se clasează a doua - cu aproape 275.000 de morţi din cauza covid-19 - după America Latină-Caraibi (aproape 399.000) şi înaintea Statelor Unite şi Canadei (239.000).
Europa este regiunea din lumea în care epidemia avansează în prezent.
Numărul noilor cazuri detectate a crescut cu 41% într-o săptămână, iar jumătate dintre noile contaminări înregistrate în această perioadă în lume au fost înregistrate în Europa.