Ucraina demarează proiectul „Crime de război în Crimeea”. Deportații, încurajați de procurori să-și spună povestea
0Autoritățile ucrainene au lansat un proiect informativ care îi încurajează pe locuitorii Crimeei să raporteze crimele de război comise de Rusia și să-și apere drepturile.
Procuratura pentru Crimeea și Reprezentanța Președintelui Ucrainei în peninsulă au prezentat miercuri, la Kiev, primul material video din proiectul „Crime de război în Crimeea”, dedicat deportărilor forțate. Inițiativa are scopul de a informa locuitorii peninsulei despre drepturile lor și îi îndeamnă să relateze cazuri de crime de război comise de Federația Rusă, pe care le-au trăit personal sau despre care au aflat, scrie Mediafax.
„Uneori, victimele nici nu își dau seama că au suferit o încălcare a drepturilor lor, mai ales când este vorba despre confiscarea ilegală a proprietății în teritoriul ocupat temporar”, a explicat Olha Kurișko, reprezentanta permanentă a Președintelui Ucrainei în Crimeea, citată de Interfax-Ukraine.
„Mulți nu realizează că sunt victime”
Potrivit adjunctului-șef al procurorului Crimeei, Vitalii Sekretar, scopul principal al proiectului este de a conștientiza locuitorii din Crimeea că pot fi victime ale crimelor de război și că pot cere protecție legală: „Mulți oameni nu își dau seama că sunt victime. De aceea am vrut să le explicăm pe înțelesul tuturor că pot fi protejați și că justiția internațională funcționează”.
El a subliniat că autoritățile ucrainene încearcă să ajungă la cât mai mulți oameni: „Avem un scop comun – să-i pedepsim pe cei care abuzează zilnic de populație. Vrem ca oamenii să vină la noi și să-și spună povestea”.
Mărturii sub protecție strictă
Potrivit datelor Parchetului, aproximativ 12.000 de persoane au fost identificate ca fiind deportate din Crimeea, iar 55.000 au obținut statutul de persoane strămutate intern. Alte 28.000 de persoane au refuzat acest statut, mulți alegând să plece în țări terțe.
Sekretar a dat asigurări că identitatea victimelor va fi protejată, iar la materialele cazurilor vor avea acces doar procurorul și anchetatorul: „Curtea Penală Internațională primește toate documentele necesare pentru anchetă, însă fără datele personale ale victimelor”, a explicat el, subliniind că acest mecanism garantează confidențialitatea și siguranța celor care oferă mărturii.
Rusificări forțate
În continuare, proiectul „Crime de război în Crimeea” va include materiale video despre distrugerea și însușirea ilegală a proprietății, impunerea pașapoartelor rusești, mobilizarea forțată și alte încălcări grave ale drepturilor omului în teritoriul ocupat.
După anexarea ilegală a Crimeei în 2014, autoritățile ruse au impus locuitorilor peninsulei obținerea cetățeniei și a pașaportului Federației Ruse, adesea fără consimțământ real. Cei care refuzau riscau să își piardă locul de muncă, accesul la servicii medicale, dreptul de proprietate sau libertatea de mișcare. Această practică este considerată o formă de constrângere și o încălcare a dreptului internațional, fiind încadrată ca „pașaportizare forțată” – un tip de crimă de război și o metodă de rusificare a teritoriului ocupat.
„Suntem pregătiți să primim oricâte cereri va fi nevoie. Ne adresăm în special celor care au fost deportați și trăiesc acum pe teritoriul continental al Ucrainei sau în străinătate”, au transmis procurorii.