Trei ani de la invazia Rusiei. Ucraina se luptă să nu-și piardă aliații

Acum trei ani, Vladimir Putin a lansat invazia Rusiei în Ucraina, un conflict de o amploare imensă, cel mai mare din Europa de la al Doilea Război Mondial încoace și, poate, prima mare conflagrație care a fost documentată în timp real prin intermediul rețelelor sociale.

Privind cu stupefacție, întreaga lume a fost martoră cum forțele rusești au pătruns pe teritoriul ucrainean, distrugând orașe întregi și forțând milioane de oameni să fugă din calea războiului. De trei ani, această catastrofă domină titlurile din presa globală.

Puțini credeau că Ucraina va ajunge să bifeze această dată sumbră. Înainte de invazia rusă, toți pariau că o rezistență organizată din partea Ucrainei va colapsa în câteva zile. Privind retrospectiv, se dovedește destul de clar că atât Vladimir Putin, cât și majoritatea observatorilor internaționali, au făcut o judecată greșită, subestimând complet Ucraina.

În ciuda acestui fapt, poporul ucrainean nu are prea multe motive de sărbătoare pe măsură ce războiul ajunge la 1.096 de zile. Invazia lui Putin a adus asupra Ucrainei o suferință fără precedent, cu sute de mii de morți și peste cincisprezece milioane de refugiați. Peste 100.000 de militari ucraineni și civili au suferit răni grave, iar efectele fizice și psihologice ale acestui război de trei ani se resimt profund în rândul apărătorilor țării.

Criză de sănătate mintală

Dincolo de câmpul de luptă, invazia Rusiei a adâncit o criză de sănătate mintală în rândul întregii populații ucrainene, una ce se va întinde, fără îndoială, pe decenii. Practic, fiecare ucrainean a fost afectat într-un fel de război, fie prin pierderi personale, fie prin traume legate de conflagrația în desfășurare. Orașele și satele din Ucraina au fost martore la o normalitate tragică – alarme de raiduri aeriene, adăposturi anti-bombă, întreruperi de curent, toate însoțite de rachete, atacuri cu drone și vești cutremurătoare despre ultimele atrocități rusești.

În ciuda terorii continue și a adversității imense, ucrainenii au rămas uniți, susținuți de o convingere fermă și de o hotărâre de neclintit. În afară de dorința urgentă de pace, ucrainenii sunt conștienți că țara lor se află într-o luptă pentru supraviețuire, iar dacă invazia lui Putin ar reuși, ar însemna distrugerea națiunii lor. Acest lucru este demonstrat de acțiunile forțelor ruse în regiunile ucrainene ocupate, unde mii de protestatari au fost capturați, iar copii au fost răpiți și îndoctrinați cu propaganda rusă.

Temeri privind pierderea susținerii internaționale

Majoritatea ucrainenilor sunt conștienți că trebuie să continue lupta, dar temerile privind susținerea internațională continuă cresc pe măsură ce războiul se prelungește. În primele luni ale invaziei, curajul și reziliența Ucrainei au impresionat lumea întreagă, iar acest lucru a convins multe țări occidentale să furnizeze sprijin militar. Din păcate, pe măsură ce războiul s-a prelungit, au început să se audă tot mai multe plângeri legate de costul ajutorului militar pentru Ucraina, iar apelurile pentru o înțelegere cu Moscova s-au amplificat.

Ori de câte ori aliații occidentali întârzie livrările de ajutoare, prețul se măsoară în vieți omenești. Astfel de întârzieri permit Rusiei să continue bombardamentele asupra orașelor ucrainene și să își avanseze trupele pe front. Lipsurile în sprijinul militar fac, de asemenea, mult mai greu pentru Ucraina să recruteze noi soldați, mulți dintre aceștia fiind reticenți să se alăture armatei, temându-se de perspectiva de a lupta fără echipamentele necesare.

Rusia își întărește alianțele cu regimurile autoritare

În timp ce Kievul se luptă să convingă liderii occidentali mai ezitanți, Rusia își întărește alianțele cu regimuri autoritare care susțin efortul de război al Kremlinului. În ultimii trei ani, Putin a consolidat legăturile cu China, Coreea de Nord și Iran, primind din partea acestora sprijin sub formă de componente de arme de înaltă tehnologie, drone, rachete balistice și mari cantități de obuze de artilerie. Această coaliție de state autoritare joacă un rol tot mai direct în invazia Ucrainei, cu mii de soldați nord-coreeni luptând alături de ruși pe frontul de război.

Întoarcerea lui Trump la Casa Albă

Întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă a alimentat așteptările că războiul va intra într-o nouă fază, iar administrația americană se va orienta spre un acord de pace. Fără îndoială, ucrainenii își doresc sfârșitul acestui război teribil. Totuși, există temeri tot mai mari că încercările Occidentului de a căuta pacea dintr-o poziție de slăbiciune ar putea duce la înțelegerea unor condiții favorabile Kremlinului, ceea ce ar încuraja Rusia să intensifice agresiunea.

Ucrainenii au amintiri dureroase legate de procesul de pace eșuat după invazia din 2014 a Crimeei și a regiunii Donbas. Rusia a refuzat să admită implicarea directă în conflictele din estul Ucrainei, menținându-și statutul de „necombatant”, ceea ce a făcut imposibil orice progres real pe calea unei soluții pașnice. Astăzi, este evident că, în timp ce Moscova făcea o simulare de diplomație, Kremlinul pregătea de fapt planul de atac pentru invazia pe scară largă din 24 februarie 2022.

Schimbarea peisajului geopolitic

Înainte ca discuțiile de pace să aibă loc, ucrainenii trebuie să aibă încredere că partenerii lor internaționali nu vor ignora costurile colosale care ar veni dintr-o eventuală victorie a Rusiei în Ucraina. Invazia lui Putin din urmă cu trei ani a schimbat deja profund peisajul geopolitic și a adus în prim-plan o alianță autoritară tot mai puternică, care are ca obiectiv comun erodarea dominației Occidentului. O victorie rusă ar întări această coaliție, având consecințe grave asupra securității în Europa Centrală și Asia de Est.

În timp ce lumea reflectează asupra celor trei ani de agresiune rusă, națiunea ucraineană este obosită, dar rămâne determinată să pună capăt conflictului în termeni care să permită generațiilor viitoare să trăiască în pace. Acest lucru va fi imposibil fără sprijinul continuu al comunității internaționale. Putin a greșit grav când a presupus că Ucraina va ceda după invazia sa. Liderii occidentali trebuie acum să-l convingă că se înșală și în ceea ce privește convingerea că va putea să-i înfrângă pe ucraineni în această bătălie, scrie Kyiv Post.

Volodimir Zelenski, fragilizat

După trei ani de război, liderul ucrainean Volodimir Zelenski este sub presiune, prins ca într-o menghină între armata rusă, care continuă să câștige teren în est, și Donald Trump, care îl îndeamnă să negocieze rapid cu Vladimir Putin. În plus, el este îndemnat de Donald Trump, care îi pune la îndoială legitimitatea democratică, la fel ca Vladimir Putin, să organizeze alegeri. Iar în Ucraina, începe să se simtă miros de campanie prezidențială, relatează BFMTV.