The Guardian: Decizia Curţii Supreme a Marii Britanii, o lovitură dură pentru un prim-ministru care a eşuat

Curtea Supremă a demolat Guvernul lui Boris Johnson şi felul în care a gestionat Brexitul până acum, scrie Martin Kettle, editorialist la publicaţia The Guardian.

Decizia unanimă a 11 judecători, anunţată de Lady Hale, ieri, defineşte o respingere totală a tentativelor premierului de a conduce ţara fără parlament, de a scoate Marea Britanie din Uniunea Europeană până pe 31 octombrie fără un acord şi de a organiza alegeri anticipate. Verdictul a fost incisiv şi fără menajamente. Acesta a fost scris în spiritul tradiţional al legii constituţionale a Marii Britanii, al cărei fundament este suveranitatea parlamentului. 

Efectul imediat al deciziei este devastator pentru Johnson, notează Kettle. Este exprimat atât de convingător şi de lipsit de ambiguitate încât va fi dificil pentru premier să i se sustragă – deşi este suficient de nesăbuit ca să încerce acest lucru. La rechemarea Parlamentului, eforturile lui Johnson de a negocia un nou acord cu UE vor fi în prim-plan. Şi, din moment ce Johnson nu are o majoritate în Camera Comunelor, probabil că eforturile sale de modelare a Brexitului se vor dubla.

Poziţia lui Johnson ca prim-ministru, precum şi cea a consilierilor săi juridici (inclusiv procurorul general) şi a consilierilor săi din Downing Street (în special strategul său Dominic Cummings) trebuie, de asemenea, puse sub semnul întrebărilor. E posibil ca Johnson să-l sacrifice pe Cumming, făcându-l ţap ispăşitor pentru strategia ilegală şi nepotrivită pe care premierul a abordat-o.

În următoarele zile, cu siguranţă va exista o presiune din ce în ce mai mare ca Johnson să demisioneze. Aşadar, oponenţii săi trebuie să cadă de acord asupra formei, componenţei, şi mai presus de toate, asupra liderului oricărui guvern care îl va înlocui. Decizia curţii înseamnă în primul rând că încercarea politicienilor de a guverna ca şi cum ai avea o majoritate, deşi, de fapt, nu o ai este imposibil. 

O altă consecinţă a deciziei judecătorilor este şi pentru Uniune. Prin faptul că nu au respinbs decizia instanţei scoţiene privitoare la acţiunile lui Johnson, Curtea Supremă a susţinut judecătorii scoţieni, în detrimentul celor englezi şi a îndepărtat o posibilă sursă de nemulţumire pentru SNP faţă de „judecătorii londonezi”, dacă verdictul era contrar.

Decizia curţii are efecte imediat politice imense. Dar este şi un punct de cotitură, în sens mai larg. După acest moment, pare ne neconceput că puterile unice de orice fel pot fi exercitate fără autoritatea parlamentului. Puterea de a suspenda parlamentul este acum alături de puterea de a începe un război sau de a încheia tratate. Toate au fost puteri unice exercitate în trecut de miniştri, în numele coroanei, dar fără aprobare parlamentară. Acest lucru nu mai este posibil. Procesul care a început în curtea de apel în anii 1960 sub Lordul Reid – dezvoltarea analizei judiciare a legii publice – şi-a atins scopul ultim şi triumfător marţi.

Din punct de vedere constituţional, acesta va fi un punct de reper în reafirmarea puterii parlamentului în faţa coroanei şi a miniştrilor. Dar şi plasează parlamentul împotriva tuturor celorlalte forţe care pretind că au şi ele o autoritate superioară – de la referendumuri, la presa tabloidă sau mulţuimile adunate pe străzi.