Țările din Balcani, lovite de exodul populației: „Când poți câștiga de trei ori mai mult, de ce ai rămâne aproape în sărăcie?”

De ce țările din Balcani, inclusiv România, pierd populație mai rapid decât alte state europene? La această întrebare au încercat să răspundă numeroși oameni din România, Bulgaria, Kosovo, Serbia, Macedonia și alte țări din regiune.

Migrația masivă spre Occident, declinul natalității, îmbătrânirea populației, dar și instabilitatea politică, economică și sistemele de educație slabe sunt adesea invocate de locuitorii din Balcani drept cauze ale scăderii populației.

Românii, deși trăiesc într-o țară care nu se află geografic în peninsula Balcanică, sunt priviți adesea ca parte a popoarelor balcanice, cel puțin de vecinii de la sud de Dunăre. Și România urmează același trend descrescător, având cauze asemănătoare cu cele ale statelor din regiune.

Întrebarea „De ce țările din Balcani, inclusiv România, pierd populație mult mai rapid decât alte state europene și din lume?” a stârnit sute de comentarii. La ea au încercat să răspundă numeroși oameni din România, Bulgaria, Kosovo, Serbia, Macedonia și alte state balcanice, unde îngrijorarea față de depopulare este tot mai mare.

Mirajul Occidentului a grăbit depopularea Balcanilor

Oamenii aleg să facă copii în Occident pentru că acolo au condiții de trai mai bune, afirmă unii dintre aceștia. Generațiile numeroase, formate din familii cu 4-5 copii, au îmbătrânit și au început să dispară, iar tinerii au migrat masiv. Acestea sunt câteva dintre argumentele oferite de balcanici, la întrebarea lansată pe platforma online Reddit.

„Când în Europa de Vest poți câștiga de trei ori mai mult, de ce ai rămâne într-o situație apropiată de sărăcie? Aici, condițiile de trai sunt dificile și fără perspective clare de îmbunătățire în următorul deceniu sau chiar două, salariile sunt mici, locurile de muncă sunt precare, dar avem posibilitatea de a emigra. Iată motivele pentru care aceste țări pierd populație într-un ritm alarmant”, este de părere un bulgar.

Trendul depopulării a devenit mai lent în unele țări din Balcani, precum Bulgaria, arată unele cercetări.

„În cazul Bulgariei, scăderea rapidă din perioada 1990–2020 a fost cauzată de dispariția generației pentru care 4 sau 5 copii erau norma. Unii preziceau dispariția bulgarilor până în 2050. Dar acum curba începe să se aplatizeze”, observă un localnic.

Declinul mai lent al populației nu este suficient încât să alunge temerile localnicilor, amintește altcineva, făcând referire la știrile despre depopularea satelor din țara vecină.

„O rată sănătoasă a natalității nu ajută prea mult când este încă sub doi copii per femeie, iar populația e deja destul de îmbătrânită și emigrarea încă mare”, crede altcineva.

Soluția propusă de un bulgar pentru sporirea natalității

Un alt bulgar consideră că modul de viață al oamenilor contribuie la depopularea țării sale:

„Petrecerile cu băutură ar putea fi cel mai patriotic lucru de făcut acum. De asemenea, întâlnirile oarbe mai aventuroase. Pur și simplu să încetezi cu supra-implicarea, cu supra-pregătirea și supra-gândirea și să faci dragoste, naibii. Restul sunt detalii, care se aranjează. Majoritatea prietenilor mei care s-au căsătorit și au copii au făcut-o după ce s-au trezit lângă o persoană pe care au întâlnit-o pentru prima dată într-un bar, cu o seară înainte – și aproape toți au acum familii stabile. Cei care au ales și s-au pregătit prea atent pentru a face totul perfect (ca mine) nu au făcut-o. Ca să începi să înoți trebuie doar să sari prima dată în apă”, adaugă acesta.

Altcineva amintește că, doar cu 3-4 generații în urmă, bunicii de acum mâncau carne doar de sărbători și mulți dintre ei au purtat pantofi pentru prima dată în armată. Familii de cinci sau chiar mai mulți locuiau într-o singură cameră și un singur pat și era considerat normal.

„Și au supraviețuit, așa că iată-ne. Nu poate fi chiar atât de rău acum să crești un copil. Nu poți niciodată să ai grijă de copiii tăi perfect, orice ai face”, spune internautul.

Unii români dau vină pe lipsa de perspective

Un român este de părere că oamenii fac copii în străinătate din cauza condițiilor proaste din țările lor de origine. În România, afirmă acesta, calitatea vieții s-a îmbunătățit doar în câteva orașe mari, în timp ce multe altele au rămas în aceeași situație sau chiar într-una mai rea.

„În orașul meu natal, de exemplu, primarul a reușit să renoveze câteva școli, dar majoritatea serviciilor sunt încă dezastruoase: infrastructură degradată, taxe mari (inclusiv cea mai scumpă apă din România și probabil din UE), un mediu în declin, fără nimic de făcut și fără perspective de viitor. Este un loc prost pentru a investi sau a începe o afacere. Așa că de ce și-ar dori cineva să crească un copil acolo? Doar pentru a crea un alt viitor contribuabil pentru lideri corupți și incompetenți? Nu, mulțumesc”, adaugă românul.

Nimic nu a distrus mai repede rata natalității unei țări decât comunismul, crede un alt internaut.

„Faptul că autosuficiența a fost anihilată și incertitudinea privind climatul politic al viitorului i-au descurajat pe oameni să mai aibă copii”, afirmă acesta.

Țările din Balcani sunt cele mai puternic afectate de pierderea populației și datorită venitului mediu, crede acesta, în timp ce în alte state situația este mai clară.

„Țările sărace se bazează pe agricultura de subzistență, iar fiecare copil reprezintă pur și simplu o pereche de mâini de lucru. Țările bogate se bazează pe subvenții și imigrație. Țările cu venituri medii nu beneficiază de niciunul dintre aceste factori. De fapt, în multe dintre ele există încă o stigmatizare a familiilor numeroase, după ce abia au scăpat de regimul sărăciei”, explica românul.

Un alt factor care afectează țările balcanice este migrația masivă spre Occident.

„Oamenii pleacă în Europa de Vest pentru salarii mai mari, iar acolo sunt primiți cu brațele deschise. Între timp, majoritatea țărilor din Balcani sunt prea ezitante sau, în unele cazuri, xenofobe pentru a-și deschide porțile către muncitori migranți din țări mai sărace. Totuși, pentru corectitudine, trebuie spus că unele experiențe legate de migrația masivă în Europa de Vest nu au fost tocmai pozitive”, adaugă acesta.

Românul vede însă și partea plină a paharului, afirmând că țările balcanice trag semnalul de alarmă cu privire la depopulare încă din anii ’90. În lumea occidentală, această problemă a început să fie discutată abia recent.

„Pe măsură ce veniturile din Balcani cresc și modelul socialist se estompează treptat, acest lucru, combinat cu o politică de imigrație rezonabilă și strategică, ar trebui să fie suficient pentru a reduce semnificativ pierderile, cel puțin pentru moment”, crede acesta.

Emigrarea, cauza principală a scăderii populației

Unii albanezi susțin că emigrarea este motivul principal pentru scăderea numărului de locuitori din țara lor.

„Sper ca pe viitor să poată rezolva asta și ca Albania să nu urmeze exemplul Europei de Vest prin importul de migranți. Noi suntem deja țări mici în Balcani, nu ar fi nevoie de foarte mulți străini ca să ne înlocuiască, și asta e adevărul înfricoșător”, se teme el.

Altcineva vede tendința depopulării ca fiind una normală pentru orice țară în curs de dezvoltare.

„Toate țările ajung la declin demografic odată ce nivelul de trai devine suficient de ridicat. Statisticile au mai mult legătură cu emigrarea decât cu lipsa de nașteri. Asta spune multe despre economie”, crede un alt albanez.

Alt albanez explică acest lucru printr-o combinație între emigrarea spre Vest, din cauza standardelor economice precare de acasă, și faptul că tinerii aleg să aibă mai puțini copii sau să îi facă mai târziu în viață. „La asta se adaugă și dispariția generațiilor mai în vârstă, care aveau idealuri mai conservatoare”, adaugă el.

Economii instabile, corupție, lipsa schimbării, susține un cetățean din Macedonia de Nord, vorbind despre țara sa. Acesta acuză și conservatorismul din societate.

„Eu locuiesc în Macedonia de Nord. Oricine gândește chiar și puțin în afara „liniei” patriotice normale este etichetat drept trădător. Nivelul de gândire conspiraționistă, ruptă de realitate, este uriaș, chiar și după standardele balcanice. De ce ar rămâne cineva aici, chiar dacă are un salariu bun și poate trăi decent din munca sa? Situația asta este extrem de rară. Prețurile la alimente sunt aceleași ca în UE, unele chiar mai mari, iar salariile sunt foarte mici. Eu trăiesc într-un oraș destul de mare, unde majoritatea oamenilor câștigă în jur de 600 de euro pe lună și abia se descurcă până la următorul salariu”, adaugă acesta.

După prăbușirea comunismului, nimănui nu i-a mai păsat cu adevărat de drepturile muncitorilor, adaugă un sârb.

„Acum totul este extrem de scump și salariile sunt mici. Cine poate să întemeieze o familie în asemenea condiții?”, susține acesta.

Populația este afectată și de corupția și ineficiența guvernului, crede alt sârb.

„Oamenii văd proasta gestionare sau reducerea beneficiilor și își fac griji pentru viitor. Nu pot sau nu vor să accepte locurile de muncă care le-ar permite să rămână și să trăiască la nivelul dorit, așa că pleacă în căutarea unui salariu mai bun pentru o muncă similară pe care o pot face”, concluzionează acesta.

Populația din Bulgaria, în declin din anii '80

Balcanii, sau Peninsula Balcanică, reprezintă un grup de națiuni situate în sud-estul Europei, în jurul Munților Balcani.

Această regiune este mărginită de Marea Egee, Marea Neagră, Marea Adriatică și Marea Ionică. În ultimii ani, regiunea a început să fie cunoscută și sub numele de „Europa de Sud-Est”.

„Există mai multe state aflate în întregime în această regiune, printre care: Albania, Bulgaria, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Macedonia și Muntenegru. Alte state au mai mult de jumătate din teritoriul lor în această regiune: Croația, Grecia și Serbia. Există și țări cu mai puțin de jumătate din teritoriul total pe Peninsula Balcanică, printre care Italia, România, Slovenia și Turcia. De obicei, Grecia, Turcia și Italia nu sunt considerate ca făcând parte din Balcani”, arată World Population Review, o platformă on-line de estimări demografice și statistici populaționale,

Toate țările aflate geografic în Peninsula Balcanică au înregistrat scăderi ale populației, arată statisticile centralizate ale World Meter.

Albania este cunoscută pentru litoralul său la Marea Adriatică și ruinele ilirice antice. Are o populație de 2,8 milioane de locuitori, ceea ce o face a 144-a cea mai mare țară din lume. Capitala sa este Tirana. Albania are o economie în curs de dezvoltare, cu un sector turistic în creștere. De la începutul anilor ’90, populația Albaniei se află în scădere.

Bulgaria este cunoscută pentru plajele de la Marea Neagră și Munții Balcani. Are o populație de 6,7 milioane de locuitori, ceea ce o face a 110-a cea mai mare țară din lume. Capitala sa este Sofia. Bulgaria are o economie în curs de dezvoltare, cu un sector tehnologic în creștere. Încă de la mijlocul anilor ’80, când a înregistrat nouă milioane de locuitori, populația din Bulgaria este în scădere.

Grecia este cunoscută pentru ruinele antice și insulele sale mediteraneene. Are o populație de aproape 10 milioane de locuitori, ceea ce o face a 95-a cea mai mare țară din lume. Capitala sa este Atena. Grecia are o economie bazată pe servicii, cu un sector turistic puternic.

Bosnia și Herțegovina, cu o speranță ridicată de viață

Bosnia și Herțegovina este cunoscută pentru podurile otomane și satele sale montane. Are o populație de peste trei milioane de locuitori, ceea ce o face a 136-a cea mai mare țară din lume. Capitala sa este Sarajevo. Bosnia și Herțegovina are o economie în curs de dezvoltare, cu un sector industrial în creștere.

„Bosnia are una dintre cele mai ridicate valori ale speranței de viață, ale educației și ale ratei de alfabetizare din zonă și a înregistrat a treia cea mai mare creștere a turismului la nivel global între 1995 și 2020”, notează World Population Review.

Macedonia de Nord este cunoscută pentru bazarurile otomane antice și Lacul Ohrid. Are o populație de aproape 2 milioane de locuitori, ceea ce o face a 152-a cea mai mare țară din lume. Capitala sa este Skopje. Macedonia de Nord are o economie în curs de dezvoltare, cu un sector industrial în creștere.

„Skopje este cel mai mare oraș, cu o populație estimată la 507.000 de locuitori. Acesta este singurul oraș cu o populație de peste 75.000 de locuitori”, arată platforma de statistici.

Muntenegru este cunoscut pentru Golful Kotor și orașele sale medievale. Are o populație de 632,7 mii de locuitori, ceea ce o face a 171-a cea mai mare țară din lume. Capitala sa este Podgorica. Muntenegru are o economie bazată pe servicii, cu un sector turistic în creștere.

„Numărul muntenegrenilor și al sârbilor de aici se schimbă de la un recensământ la altul, în funcție de modul în care oamenii își trăiesc și își exprimă identitatea”, arată World Population Review.

Declinul populației a afectat Serbia

Serbia este cunoscută pentru mănăstirile sale ortodoxe și fluviul Dunărea. Are o populație de 6,7 milioane de locuitori, ceea ce o face a 111-a cea mai mare țară din lume. Capitala sa este Belgrad. Serbia are o economie în curs de dezvoltare, cu un sector IT în creștere.

„Serbia avea cea mai mare populație de refugiați din Europa în urmă cu doar douăzeci de ani, reprezentând 7,5 la sută din populația sa. 300.000 de oameni au părăsit țara în anii ’90, dintre care o cincime aveau studii superioare”, arată World Population Review.

Croația este cunoscută pentru litoralul său la Marea Adriatică și ruinele romane antice. Are o populație de aproape 4 milioane de locuitori, ceea ce o face a 130-a cea mai mare țară din lume. Capitala sa este Zagreb. Croația are o economie bazată pe servicii, cu un sector turistic puternic.

Croații au ajuns în zonă în secolul al VII-lea și au fondat Regatul Croației, care și-a păstrat suveranitatea timp de aproape 200 de ani. Țara a fost cucerită și, în cele din urmă, și-a declarat din nou independența în 1991. Războiul de Independență al Croației a provocat o scădere bruscă a populației, sute de mii de oameni fugind din țară din cauza violențelor.

Slovenia este cunoscută pentru lacurile alpine și peisajele carstice. Are o populație de peste 2 milioane de locuitori, ceea ce o face a 149-a cea mai mare țară din lume. Capitala sa este Ljubljana. Slovenia are o economie diversificată, cu un sector de producție puternic. În ultimii ani, trendul populației a fost crescător, cu excepția anului 2025.

„Aproximativ 12 la sută dintre sloveni s-au născut în străinătate, iar în țară se află 100.000 de cetățeni din afara UE, ceea ce reprezintă 5 la sută din populația totală. Cei mai mulți provin din Bosnia și Herțegovina, alături de Serbia, Croația, Kosovo și Macedonia”, arată World Population Review.

Trendul depopulării României, accentuat din anii 2000

România nu se află geografic în Balcani, dar este considerată adesea printre țările balcanice.

România este cunoscută pentru castelele din Transilvania și Munții Carpați, notează platforma de statistică demografică Are o populație de aproape 19 milioane de locuitori, ceea ce o face a 69-a cea mai mare țară din lume. Capitala sa este București. România are o economie în curs de dezvoltare, cu un sector IT puternic, arată platforma.

„La începutul anului 2014, populația României era de aproximativ 21.595.302 locuitori, o scădere ușoară față de estimarea de 21.668.721 din 2013 și față de estimările din 2011, când cifra era de 21.801.942. Populația României scade, se pare, cu o rată de peste 0,32% pe an. În 2018, această rată anuală a pierderii a crescut la 0,50%, indicând un declin mai accentuat în ultimul an. Conform datelor istorice, România și-a atins vârful populației la începutul anilor ’90, când avea 23.372.101 locuitori”, arată World Population Review.