Țara care era pe punctul de a ieși din zona euro conduce acum Eurogrupul

Drumul lui Kyriakos Pierrakakis – de la informatician la președinte al Eurogrupului – reflectă transformarea profundă a Greciei, țara care, cu doar un deceniu în urmă, se afla în pragul ieșirii din zona euro.

Joi, ministrul grec de finanțe l-a învins pe vicepremierul belgian Vincent Van Peteghem într-o competiție strânsă pentru șefia Eurogrupului. Deși organism informal al miniștrilor de finanțe din zona euro, Eurogrupul a jucat un rol central în gestionarea marilor crize economice ale blocului, inclusiv în perioada în care Grecia a necesitat trei pachete de salvare pentru a evita falimentul.

La acea vreme, predecesorul lui Pierrakakis descria Eurogrupul drept „un loc potrivit doar pentru psihopați”. Astăzi, Atena încearcă să-și asume statutul de exemplu de disciplină fiscală, după ce și-a redus datoria publică la aproximativ 147% din PIB – încă cea mai ridicată din zona euro, dar semnificativ mai mică decât nivelurile atinse în perioada crizei.

„Generația mea a fost marcată de o criză existențială care a evidențiat puterea rezilienței, costul complacenței, necesitatea reformei și importanța solidarității europene”, a scris Pierrakakis în scrisoarea sa de intenție. „Povestea noastră nu este doar una națională; este profund europeană.”

Puțini diplomați îl vedeau inițial pe tânărul de 42 de ani drept favorit, în special după demisia neașteptată a fostului președinte al Eurogrupului, Paschal Donohoe. Van Peteghem era considerat mai experimentat și se bucura de o reputație solidă în rândul statelor membre.

Totuși, reticența Belgiei de a sprijini planul Comisiei Europene privind utilizarea valorii financiare a activelor rusești înghețate pentru a garanta un împrumut reparator de 165 miliarde de euro destinat Ucrainei a contribuit în final la înfrângerea sa.

Un parcurs politic atipic

Pierrakakis nu reprezintă profilul clasic al partidului de centru-dreapta Noua Democrație, membru al Partidului Popular European. Formarea sa politică este una socialistă: a fost consilier pentru PASOK începând cu 2009, în timpul crizei financiare, și a participat la negocierile tehnice cu creditorii internaționali.

Absolvent al Harvard și MIT, el s-a alăturat Noii Democrații în 2015 pentru a susține candidatura lui Kyriakos Mitsotakis la conducerea partidului, afirmând că împărtășeau aceeași viziune politică.

Ascensiunea sa politică a început în 2019, când Noua Democrație a câștigat alegerile. Pierrakakis a devenit ministru al guvernanței digitale, mandat în care a coordonat modernizarea administrației publice grecești – de la digitalizarea ședințelor de guvern la rețete electronice. Reformele l-au transformat într-unul dintre cei mai populari miniștri ai cabinetului, iar presa elenă îl menționează frecvent ca posibil succesor al lui Mitsotakis la conducerea partidului.

După realegerea guvernului în 2023, Pierrakakis a preluat portofoliul Educației, unde a susținut legislația controversată ce permite înființarea de universități private în Grecia.

O remaniere în martie l-a adus în fruntea Ministerului de Finanțe, unde a accelerat planurile de reducere a datoriei publice și s-a angajat să aducă nivelul acesteia sub 120% din PIB înainte de 2030.