SUA cer Kievului reforme cât mai urgent drept condiție pentru continuarea asistenței. Ce trebuie să facă Ucraina
0Guvernul american a cerut Ucrainei realizarea unei serii de reforme urgente în agenţiile sale anticorupţie, sistemul de justiţie şi în sectorul de securitate, potrivit unei scrisori al cărei conţinut a fost publicat marţi de publicaţia Ukrainska Pravda.
Lista - care stabileşte termene de minim trei luni şi maxim un an şi jumătate - a fost trimisă de consilierul adjunct pentru securitate naţională al Casei Albe, Mike Pyle, premierului (Denis Şmîgal), preşedintelui ucrainean (Volodimir Zelenski), precum şi Platformei de coordonare a donatorilor, înfiinţată de G7 pentru a armoniza sprijinul acordat Ucrainei, scrie Agerpres.
Ambasada SUA în Ucraina a confirmat că această scrisoare a fost trimisă către Platforma de coordonare a donatorilor.
Scrisoarea are ca titlu "Reforme legate de condiţiile privind asistenţa SUA" şi expune o "lista de reforme", prezentate ca "fiind necesare să fie pusă în aplicare" pentru ca Ucraina "să poată primi în continuare asistenţă militară din partea SUA", notează Ukrainska Pravda.
Reformele urgente, în trei luni
Cele mai urgente reforme necesare, ce trebuie realizate în maxim trei luni, constau printre altele în clarificarea funcţiilor şi îmbunătăţirea criteriilor de selecţie pentru Procuratura Anticorupţie,în conformitate cu recomandările Fondului Monetar Internaţional (FMI), şi consolidarea Oficiului Naţional Anticorupţie cu mai mulţi agenţi.
Washingtonul solicită, de asemenea, Ucrainei să îşi oblige funcţionarii publici să-şi facă publice averile în mai puţin de 90 de zile. Este exact termenul acordat experţilor independenţi în numirea judecătorilor de la Curtea Supremă, în conformitate cu cerinţele UE.
Printre priorităţile stabilite pentru anul viitor se remarcă cele vizând Ministerul Apărării, cerându-se transparenţă şi control civil în domeniul apărării. Astfel, Kievului i se solicită să "redreseze procesele" în domeniul achiziţiilor de armament şi altor tipuri de materiale într-o manieră care să reflecte standardele NATO de transparenţă.
Acte de corupție
Fostul ministru ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, a demisionat la 5 septembrie, din ordinul preşedintelui Volodimir Zelenski, după ce, în timpul mandatului său, presa a dezvăluit mai multe cazuri de presupusă corupţie în achiziţionarea de echipamente de uz non-militar pentru soldaţi, cum ar fi hrană şi uniforme la suprapreţ.
În ciuda faptului că nici Reznikov şi nici succesorul său, Rustem Umarov, nu sunt militari de carieră, provenind din zona civilă, Washingtonul consideră drept o prioritate pentru Ucraina "consolidarea controlului şi supravegherii civile şi democratice a armatei". Scrisoarea solicită, de asemenea, o "modernizare a arhitecturii de comandă şi control în conformitate cu principiile NATO".
În acelaşi timp, se menţionează în scrisoare, Kievul trebuie în termen de un an şi jumătate să reducă funcţiile principalei sale agenţii de contrainformaţii Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU). Acesta urmează să îşi "limiteze" activitatea la chestiuni legate de "contrainformaţii, contraspionaj, securitate cibernetică şi antiterorism".
Anchete judiciare
În plus, autorităţile civile trebuie să asigure control asupra acestei structuri, care nu ar trebui să-şi cedeze prerogativele privind interceptarea comunicaţiilor în cadrul anchetelor judiciare către alte instituţii.
Implicarea SBU în anchete judiciare la nivel înalt a fost criticată de organizaţiile civice ucrainene. Serviciul secret răspunde direct în faţa puterii executive, permiţând astfel preşedinţiei să direcţioneze aceste investigaţii în avantajul său.
Preşedintele Zelenski a propus în august ca infracţiunile de corupţie pe timp de război să fie declarate drept o formă de trădare, ceea ce ar favoriza implicarea SBU în astfel de cazuri.
Casa Albă cere, de asemenea, reforme în sectorul energetic şi în administrarea întreprinderilor de stat.
Trimiterea acestei scrisori şi scurgerea ei către mass-media a fost interpretată de mulţi în Ucraina ca un semnal de alarmă pentru administraţia preşedintelui Zelenski, care trebuie să ia măsuri concrete în direcţia statului de drept.
Unii lideri de opinie o leagă de cererile de supraveghere sporită a ajutorului acordat Ucrainei din partea cercurilor politice americane, în special din partea Partidului Republican, în perspectiva alegerilor prezidenţiale din SUA, preconizate să aibă loc în noiembrie anul viitor.