Semne de schimbare în relațiile dintre Moscova și Belgrad în contextul războiului din Ucraina
0Criticii acuză frecvent Serbia că acordă prioritate prieteniei sale de lungă durată cu Rusia în detrimentul ambiției sale de a adera la UE. Dar ceea a ieșit la iveală ultimele zile la Belgrad arată că situația nu e în alb și negru, scrie BBC.
„De ce voi, cei de la Wagner, chemaţi pe oricine din Serbia când ştiţi că este împotriva regulamentelor noastre?”, a reacționat președintele sârb Aleksandar Vucici la televiziunea națională după ce în presa rusă a fost difuzat un clip cu voluntari sârbi care s-ar antrena pentru a merge pe câmpul de luptă din Ucraina.
Grupul paramilitar Wagner a realizat materiale video în limba sârbă pentru a încuraja recrutarea pentru război.
Reacția Serbiei scoate la iveală relația complexă dintre cele două țări, pe fondul războiului din Ucraina.
Vucici a sugerat că relațiile nu ar fi prea roz când a afirmat că țara sa nu doar că este „neutră” în ceea ce privește războiul din Ucraina, dar că el n-a mai vorbit cu președintele rus Vladimir Putin „de mai multe luni”.
Serbia interzice participarea cetățenilor săi la conflicte peste hotare.
În orice caz, numărul recruților sârbi nu pare a fi semnificativ. Unii au luptat alături de forțele ruse în Ucraina, în 2014, dar nu a existat vreun sprijin oficial. De altfel, instanțele din Serbia au condamnat mai multe persoane pentru că au luat parte „la lupte pe fronturi străine”.
Joi, un avocat din Belgrad și grupuri anti-război au depus plângeri penale împotriva ambasadorului rus, precum și a șefului agenției de securitate și informații de stat din Serbia (BIA) pentru că ar fi recrutat sârbi pentru grupul Wagner.
La Belgrad, unde picturile murale provocatoare sunt la tot pasul, emblema grupului Wagner a apărut zilele trecute pe un zid din centrul orașului. A fost semnată de Patrulele Poporului, o organizație de extremă dreapta care a organizat mitinguri pro-Rusia, dar acestea au avut o participare redusă.
Poziția Serbiei
Niciunul dintre principalele partide politice nu a făcut măcar aluzie la un sprijin pentru invazia Ucrainei.
De altfel, Serbia a votat în mod constant în favoarea rezoluțiilor ONU care condamnă agresiunea Rusiei.
În această săptămână, președintele Vucici a precizat foarte clar poziția Belgradului: „Pentru noi, Crimeea este Ucraina, Donbasul este Ucraina și așa va rămâne".
Această declarație nu a fost suficientă pentru a impresiona Parlamentul European, întrucât Serbia a refuzat în mod repetat să impună sancțiuni Rusiei.
Pentru a doua oară, eurodeputații au adoptat o rezoluție prin care cer suspendarea negocierilor pentru aderare până când Serbia este de acord cu sancțiunile.
Atâta timp cât UE nu a arătat prea mult entuziasm în ceea privește extinderea blocului pentru a include țările din Balcanii de Vest, pentru Serbia avea sens să mențină legături de prietenie cu Moscova.
Acest lucru a reamintit Bruxelles-ului că Belgradul are alte opțiuni. Livrarea de gaze ieftine, proprietatea majoritară a Gazprom asupra companiei petroliere sârbești NIS și refuzul Rusiei de a recunoaște independența Kosovo au fost motive practice pentru a rămâne în bune relații.
Indiciile unei schimbări de perspectivă
Dar invazia Ucrainei a schimbat percepțiile. Belgradul nu a fost impresionat când președintele Putin s-a referit la declarația unilaterală de independență a Kosovo ca justificare pentru recunoașterea independenței zonelor din estul ocupat al Ucrainei.
Între timp, Bruxelles-ul a realizat, cu întârziere, că reticența sa față de Balcanii de Vest lasă spațiu interferenței Moscovei. Negocierile de aderare pentru Albania și Macedonia de Nord au fost rapid deblocate, iar Bosnia a primit statutul de candidat.
Astfel, dacă președintele Serbiei a așteptat până acum un moment potrivit pentru se întoarce decisiv spre Vest, acesta pare să fie.
El a atras atenția asupra unor discuții "foarte dificile" cu trimișii speciali ai UE și SUA și a anunțat că se va adresa sârbilor în weekend pentru a le spune "ce se cere și ce se așteaptă de la Serbia în legătură cu Kosovo și sancțiunile împotriva Rusiei".
Vucic a făcut și altădată asemenea remarci - fără a se angaja vreodată față de o schimbare majoră de politică. Totuși, zilele trecute a subliniat încă o dată că traiectoria Serbiei este spre Occident.
„Știu că UE este calea noastră", a declarat el pentru Bloomberg News. "Nu există alte căi".