Rusia se pregătește deja pentru următorul război. Vestul visează la o pace în Ucraina care nu va veni - Raport exploziv
0Nici măcar cel mai optimist scenariu nu aduce pacea. Aceasta este una dintre concluziile seci, dar implacabile, ale celui mai recent raport GLOBSEC, realizat pe baza opiniilor a 61 de experți ucraineni în securitate, diplomație și apărare. Iar dacă „pacea” are o probabilitate de 2%, ceea ce urmează este mai degrabă o cronologie a epuizării lente, cu ecouri tot mai puternice dintr-un trecut care refuză să moară.
Raportul, realizat de prestigiosul think tank european GLOBSEC, descrie șapte posibile scenarii privind evoluția războiului din Ucraina până în 2026. Concluzia de fond este dureroasă: în lipsa unei victorii clare, orice formă de „încetare a focului” este, în esență, doar o pauză strategică pentru Rusia. Iar această pauză poate deveni capcana care va lovi Ucraina și Europa mai dur decât orice rachetă.
„Războiul de uzură”, scenariul cel mai probabil
Potrivit experților consultați — printre care șapte foști miniștri ai apărării și de externe, dar și oficiali activi implicați în gestionarea conflictului —, cel mai probabil scenariu este cel al unui război de uzură cu intensitate redusă, determinat de epuizarea resurselor de ambele părți (38% probabilitate).
În această versiune a viitorului, luptele nu încetează, ci doar se diluează, pe fondul lipsei de muniție, tehnică și moral. Fronturile se stabilizează, dar conflictul mocnește, așteptând un nou pretext pentru escaladare.
„În actuala ediție a raportului, față de cea din 2022/2023, ponderea factorilor militari a crescut copleșitor față de cei politici (9 la 1)”, notează raportul. Este o constatare care ar trebui să oblige decidenții europeni la o regândire profundă a strategiilor de sprijin.
Scenariile „de pace”: doar iluzii fragile
Doar trei dintre cele șapte scenarii analizate presupun o formă de pace. Însă toate sunt marcate de compromisuri inacceptabile pentru Ucraina — fie că e vorba de pierderi teritoriale, fie de neutralitate forțată sau demilitarizare.
Scenariul „ideal”, cu o probabilitate infimă de doar 2%, presupune o încetare a focului pe liniile actuale, cu trupe de descurajare europene pe teritoriul ucrainean și fără recunoașterea anexărilor ruse. Cu toate acestea, chiar și în acest caz, experții avertizează: pacea este iluzorie și temporară. Limbajul vag dintr-un eventual acord ar permite Rusiei să conteste oricând termenii și să reia ostilitățile.
„Rusia nu va accepta niciodată o Ucraină independentă, suverană, capabilă să decidă singură asupra viitorului său și a alianțelor”, subliniază raportul.
O pace falsă – o amenințare mai mare decât războiul
Aceasta este poate cea mai tulburătoare concluzie: un acord de pace precar ar putea avea consecințe mai grave decât continuarea războiului. Prin înghețarea conflictului, Rusia își poate reface armata, poate submina Ucraina prin atacuri hibride și poate testa, din nou, apatia sau epuizarea Occidentului. Europa, între timp, s-ar putea culca pe laurii unei „soluții diplomatice”, reducând investițiile în apărare exact când ar trebui să accelereze.
Directorul biroului GLOBSEC din Kiev, Iuliia Osmolovska, a explicat într-un limbaj necosmetizat: „75% dintre scenarii sunt militare, doar 25% indică variante de pace.” Iar acest dezechilibru spune totul despre viitorul apropiat.
„Ultimul război convențional” și lecțiile ignorate de Europa
Ucraina, lipsită adesea de sprijinul promis, încearcă să devină autonomă în domeniul militar. Astăzi, 95% dintre dronele de pe front sunt produse local, iar ținta este ambițioasă: 4 milioane de drone până în 2025. „Este ultimul război convențional din istoria omenirii, dar noi luptăm deja într-un conflict hibrid”, a spus fostul ministru al apărării Oleksii Reznikov.
Între timp, Europa se trezește greu. Ministrul de externe eston, Margus Tsahkna, a oferit o imagine sinceră și incomodă: „Putin n-a trezit Europa. Trump a făcut-o.” El a acordat calificative pentru capacitatea defensivă: „A++ pentru țările baltice, Polonia, Finlanda, Suedia; dar pentru restul, o notă între gamma și delta.”
Iar fostul comandant adjunct al NATO, Sir Richard Shirreff, a fost categoric: „America nu mai este un aliat de încredere.” Mesajul lui: Europa trebuie să se apere singură, dacă vrea să rămână liberă.
Războiul global hibrid: riscul care crește
Cel de-al doilea scenariu ca probabilitate (20%) este și cel mai alarmant: un „război mondial hibrid”, alimentat de impunitatea Rusiei și paralizia nucleară a Vestului. Într-o lume unde posesorii de arme nucleare nu sunt sancționați, ci recompensați cu concesii, alte regimuri autoritare — Iran, Pakistan, Coreea de Nord — pot fi tentate să urmeze același drum.
Ce e de făcut: timp puțin, acțiune întârziată
GLOBSEC avertizează că următorii doi-trei ani sunt critici. Europa are nevoie de 5-10 ani pentru a-și reconstrui capacitatea defensivă, însă Rusia ar putea fi pregătită de o nouă ofensivă în doar 4 ani. Această asimetrie temporală este poate cel mai periculos dezechilibru strategic.
Raportul cere măsuri clare:
-Producția a 10-12 sisteme de apărare antiaeriană lunar;
-40-50 de mii de obuze de artilerie pe lună până în 2026;
-300-400 de drone cu rază medie și lungă lunar;
-120-150 de rachete balistice pe an.
Și, nu în ultimul rând, o relansare a sancțiunilor economice care să vizeze inclusiv flota „fantomă” prin care Rusia ocolește embargourile.
Raportul GLOBSEC nu este doar o proiecție, ci un avertisment. Lipsa unei victorii clare împotriva Rusiei riscă să transforme orice „pace” într-o mină cu fitil lung, iar Europa — într-un continent care s-a trezit prea târziu.