Reconstrucția Ucrainei și viitorul ei european. Partea nevăzută a discuțiilor de pace

Președintele Finlandei, Alexander Stubb, afirmă că negocierile privind pacea în Ucraina au intrat într-o fază mai avansată, odată cu apropierea părților de conturarea a trei documente distincte: un plan-cadru, un acord privind garanțiile de securitate și o schemă pentru reconstrucția postconflict.

Declarațiile au fost făcute la Helsinki și sunt citate de Bloomberg. Potrivit liderului finlandez, „pacea pentru Ucraina este acum mai aproape ca oricând”, în contextul în care discuțiile tehnice se desfășoară simultan pe toate cele trei direcții.

Cele trei documente

Stubb a precizat că proiectul planului-cadru a fost redus, în urma unor negocieri intense, la 20 de puncte, menționând că pozițiile europene au început să convergă în jurul acestei variante. Documentul inițial, care includea 28 de puncte, conținea elemente referitoare la o viitoare arhitectură de securitate europeană pe care Kievul nu le putea accepta.

Bloomberg notează că Ucraina a reușit să atenueze unele prevederi ale planului propus de Statele Unite, care ar fi introdus limitări legate de aderarea la NATO sau de dimensiunea forțelor armate. Chiar și așa, rămâne neclar modul în care orice acord ar putea împiedica o nouă agresiune rusă.

Stubb a adăugat că pozițiile Ucrainei și ale mai multor lideri europeni sunt în curs de armonizare, după consultările lor cu președintele Volodimir Zelenski.. „Ne apropiem de un punct în care condițiile pot deveni acceptabile. Sunt mulțumit de stadiul actual al discuțiilor”, a declarat președintele finlandez.

Un al doilea document discutat se referă la garanțiile de securitate pentru Ucraina. Acestea sunt negociate cu reprezentanți ai administrației Donald Trump, oficiali ucraineni și structuri europene de securitate. Stubb subliniază că nu este vorba despre garanții obligatorii de tipul celor prevăzute în articolul 5 al Tratatului NATO, ci despre un model amplu de cooperare în cadrul unei „coaliții a celor dispuși”.

Cel de-al treilea document vizează principiile reconstrucției Ucrainei după război.

În noiembrie, Stubb declara că nu anticipa un posibil încetare a focului până cel puțin în primăvară. Politico relata la acel moment că Washingtonul ar fi cerut Kievului să accepte cedarea întregii regiuni Donețk, o condiție care a blocat progresul discuțiilor. Între timp, potrivit Axios, propunerile americane s-ar fi înăsprit după întrevederea unor oficiali americani cu Vladimir Putin la Moscova.

Liniile generale ale unui eventual acord de pace încep să se clarifice

Într-o analiză separată, The Washington Post notează că liniile generale ale unui eventual acord de pace încep să se clarifice, în pofida reticenței președintelui Donald Trump de a adopta o poziție fermă față de Rusia. Un posibil scenariu, scrie editorialistul David Ignatius, ar include o Ucraină suverană, protejată prin garanții internaționale de securitate, integrată în Uniunea Europeană și sprijinită financiar de Statele Unite și Europa pentru relansarea economică.

Ignatius avertizează că presiunile exercitate de Trump asupra președintelui Zelenski și asupra aliaților europeni ar putea risca prelungirea războiului, în ciuda pierderilor semnificative. Totuși, eforturile diplomatice ale Washingtonului sunt descrise drept promițătoare: negociatorii americani Jared Kushner și Steve Witkoff lucrează, împreună cu partea ucraineană, la un pachet de trei acorduri — planul de pace, garanțiile de securitate și programul economic de reconstrucție.

Potrivit oficialilor consultați de WP, unele dintre ideile aflate pe masă includ:

• Aderarea Ucrainei la UE până în 2027. Unele state membre au rezerve, însă administrația Trump consideră că poate depăși opoziția Ungariei.

• Un sistem de garanții de securitate din partea SUA, cu mecanisme similare prevederilor de apărare colectivă, completat de acorduri separate cu state europene.

• Limitări referitoare la forțele armate ale Ucrainei, fără însă a impune restricții constituționale, așa cum solicită Rusia. Discuțiile variază între un efectiv de 600.000 și 800.000 de militari.

• Instituirea unei zone demilitarizate de-a lungul liniei de încetare a focului, cu o zonă extinsă în care armamentul greu ar fi interzis, după modelul frontierei dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud.

• Concesii teritoriale în regiunea Donețk, aspect asupra căruia Washingtonul și Kievul continuă să negocieze. Zelenski a reiterat că nu are „niciun drept legal” să cedeze teritorii Rusiei.

• Revenirea centralei nucleare Zaporijjea sub control nerus, fiind analizată inclusiv opțiunea administrării americane a amplasamentului.

• Finanțarea reconstrucției prin activele rusești înghețate în Europa, cu propuneri de a direcționa 100 de miliarde de dolari către Ucraina ca parte a unui pachet de despăgubiri, precum și prin investiții americane coordonate cu BlackRock și Banca Mondială.

Ignatius notează că succesul inițiativei depinde de crearea unui pachet atât de atractiv încât Ucraina să accepte compromisuri, chiar și dificile, pentru a pune capăt conflictului. În absența unui acord realist, avertizează el, războiul riscă să escaladeze.

Financial Times a relatat recent că Donald Trump i-ar fi acordat lui Volodimir Zelenski doar câteva zile pentru a răspunde la un proiect de acord propus de Washington. Surse citate de publicație afirmă că planul ar implica renunțarea la unele teritorii în schimbul unor garanții de securitate neprecizate, iar negociatorii americani ar fi sperat ca un acord să poată fi finalizat „până la Crăciun”.