„Râuri de bani rusești“ inundă Italia

Sume atât de mari de bani în numerar au ieșit din ambasada Rusiei la Roma, încât au atras atenția serviciilor de informații italiene. „Este evident o problemă sistemică”, a declarat senatorul Enrico Borghi, membru al Comisiei de Informații din parlamentul italian, controlată de opoziție.

Pentru ce sunt folosiți banii, a întrebat el.

O investigație a Unității de Informații Financiare a Băncii Italiei a constatat o serie de anomalii, inclusiv retragerea a aproximativ 4 milioane de euro (4,35 milioane de dolari) în numerar, din două conturi deținute de Ambasada Rusiei la Roma de când armata Kremlinulului a invadat Ucraina, scrie CEPA.

Sancțiunile occidentale au redus capacitatea Rusiei de a transfera bani prin sistemul bancar, dar rețeaua sa diplomatică, desigur, încă funcționează. Acum, serviciile de informații lucrează pentru a înțelege dacă numerarul de negăsit – obținut prin 21 de retrageri, uneori în valoare de până la 100.000 de euro la un moment dat – este folosit pentru a finanța operațiunile de influență ale Kremlinului.

Metodă folosită de KGB

Oficialii italieni cred că cea mai credibilă ipoteză implică o strategie pe mai multe direcții care amintește de KGB. Cea mai evidentă utilizare a banilor este plata persoanelor legate de stat pentru accesul la informații sensibile, cum ar fi noi modele de arme sau chiar secrete NATO (un ofițer al marinei italiene a fost arestat pentru asta în 2021).

O altă abordare mai subtilă este prin plăți către așa-zișii agenți de influență - jurnaliști, experți, influenceri, scriitori și bloggeri, profesori universitari și cercetători din think tank-uri, pentru a exprima narațiunile care susțin cauza Kremlinului.

Vestea despre acest lucru a apărut în aceeași zi – 14 noiembrie – cu ancheta Cipru Confidential , care a scos la iveală mai multe canale prin care susținătorii lui Vladimir Putin au mutat bani și și-au ascuns averea în străinătate.

Unul dintre ei, oligarhul rus Aleksei Mordașov, sancționat de UE și SUA, ar fi plătit unui jurnalist german premiat în jur de 700.000 de dolari pentru a publica o carte intitulată Puterea lui Putin despre motivul pentru care Europa are nevoie de Rusia.

Hupert Seipel a negat că tranzacțiile sale sunt inadecvate. Editorul său a oprit vânzările publicațiilor sale.

„O destabilizare a comunicațiilor și a informațiilor”  

În timpul Războiului Rece, plățile KGB către indivizi utili din Occident erau obișnuite. Richard Gott, editorul literar al The Guardian, a demisionat în 1994, după ce a fost dezvăluit că s-a întâlnit în mod repetat cu agenți KGB, că a călătorit pe cheltuiala Kremlinului și a transmis numele unor colegi potențial amabili.

„Rusia efectuează o destabilizare a comunicațiilor și a informațiilor”, a argumentat senatorul Borghi. Apoi a citat incidentul recent care l-a implicat pe prim-ministrul italian Giorgia Meloni, care a fost păcălită să vorbească cu doi realizatori radio pro-Kremlin despre oboseala de război din Ucraina (care a dus la demisia consilierului ei diplomatic - o victorie indirectă a Rusiei). El a amintit, de asemenea, de primele zile ale pandemiei de Covid, când prim-ministrul de atunci Giuseppe Conte a permis personalului militar rus să intre în țară oferind „ajutor” foarte public .

Moscova a rămas surprinsă de sprijinul puternic al Romei pentru Kiev, poate mai mult decât majoritatea aliaților Ucrainei. Odată văzută ca partea moale a rezistenței europene față de Rusia, Italia și-a corectat cursul încă din zilele premierului Conte și apoi fost pe o traiectorie atlantistă constantă.

Atacuri cibernetice în creștere 

Atacurile cibernetice din Rusia în special sunt în creștere, potrivit lui Bruno Frattasi, șeful Agenției Naționale de Securitate Cibernetică din Italia.

Într-un raport recent , propria agenție de securitate a Ucrainei a dezvăluit un atac cibernetic sofisticat orchestrat de APT29, cunoscut sub numele de Cozy Bear , un grup de hackeri persistente care acționează în numele Serviciului de Informații Externe (SVR) al Rusiei, având printre ținte ambasadele Italiei.

Departe de a fi neconectate, scoaterea ilicită de numerar, „farsele” și atacurile cibernetice fac parte din același proiect pe termen mediu și lung: pentru a exacerba diviziunea politică, a otrăvi dezbaterea publică, a alimenta haosul informațional și a semăna neîncrederea față de instituțiile democratice, interferând în același timp cu procesul democratic prin injectarea narațiunilor preferate ale Kremlinului și prin spionaj.