Răspunsul Europei la chestionarul SUA privind numărul trupelor care să protejeze un potențial armistițiu în Ucraina

SUA au cerut țărilor europene să precizeze ce garanții de securitate sunt dispuse să ofere Ucrainei pentru a asigura un acord de pace de durată și cum ar reacționa în cazul în care trupele pe care le desfășoară ar fi atacate de Rusia, relatează presa americană.

SUA doresc, de asemenea, să afle care este disponibilitatea  aliaților săi europeni să furnizeze trupe ca parte a unui acord de pace, ce sprijin american consideră că ar necesar în acest scop și ce pot face pentru a întări poziția de negociere a Kievului.

Este de așteptat ca trimisul special al președintelui american Donald Trump pentru Ucraina și Rusia, generalul în retragere Keith Kellogg, să discute aceste probleme în cursul întrevederilor pe care le va avea cu oficiali europeni în această lună, potrivit diplomaților europeni care au făcut declarații sub rezerva anonimatului. Kellogg dorește să afle cu ce pot contribui aliații înainte de a prezenta opțiuni președintelui, a relatat Bloomberg News.

Dimensiunea potențială a unui contingent militar pe care Europa l-ar putea trimite în Ucraina pentru a supraveghea un potențial armistițiu este estimată la între 25.000 și 30.000 de militari, a relatat Washington Post.

Sursele WP sugerează că statele europene ar fi pregătite să furnizeze mai multe brigăzi pentru o potențială desfășurare în Ucraina.

Sursele subliniază că trupele europene „nu ar fi staționate de-a lungul liniei de contact, dar ar fi pregătite de o demonstrație de forță în eventualitatea în care forțele ruse ar încerca să repornească războiul”.

În plus, forțele din interiorul Ucrainei ar putea fi susținute de un contingent mai mare staționat în afara țării „în cazul în care trebuie să întărească și să se miște rapid”, relatează ziarul american.

Franța a efectuat cea mai detaliată planificare militară pentru o astfel de misiune și se estimează că poate contribui cu aproximativ 10.000 de soldați.

Două surse WP au remarcat că alte țări europene au rezerve sau se confruntă cu provocări legate de resurse militare limitate.

Premierul britanic Keir Starmer a declarat că este dispus să trimită trupe în Ucraina pentru sarcini de menținere a păcii.

Prim-ministrul suedez Ulf Kristersson a declarat, de asemenea, că desfășurarea trupelor suedeze în Ucraina ca parte a unei forțe de menținere a păcii este „categoric posibilă”.

Declarația lui Emmanuel Macron după summitul cu liderii europeni

„Ne dorim o pace puternică şi durabilă în Ucraina. În acest scop, Rusia trebuie să îşi înceteze agresiunea şi asta trebuie să fie însoţită de garanţii de securitate puternice şi credibile pentru ucraineni. În caz contrar, riscul ar fi să vedem această încetare a focului sfârşind ca acordurile de la Minsk. Vom lucra la acest lucru împreună cu toți europenii, americanii și ucrainenii. Aceasta este cheia”, a scris președintele francez pe platforma X, după summitul de urgență pe care l-a convocat la Paris pentru a conveni asupra unui răspuns comun la demersurile diplomatice demarate de administrația Trump și după convorbiri cu președintele american Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Macron a avut o convorbire telefonică de 20 de minute cu președintele Donald Trump înainte de summit, a declarat Ministerul francez de Externe.

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că salută discuțiile despre elaborarea unui acord de pace, subliniind însă: „Acest lucru nu înseamnă că poate exista o pace dictată și că Ucraina trebuie să accepte ceea ce i se prezintă”.

Ucraina trebuie să fie capabilă să continue pe calea aderării la Uniunea Europeană, să își poată apăra democrația și suveranitatea și să mențină o armată puternică, a spus el.

Scholz a subliniat, de asemenea, necesitatea ca Europa și Statele Unite să prezinte un front comun. „Nu trebuie să existe o împărțire a securității și a responsabilității între Europa și SUA. Asta înseamnă că NATO are la bază faptul că întotdeauna acționăm împreună și ne asumăm riscuri împreună, asigurându-ne astfel securitatea”, a spus el.

În timp ce Washingtonul a exclus trimiterea de trupe americane în Ucraina, oficialii europeni spun că echipa lui Trump nu a exclus perspectiva sprijinirii unei forțe europene și a întrebat ce fel de sprijin din partea SUA ar putea fi necesar.

Solicitările europene includ capacități de informații, supraveghere și recunoaștere, precum și o potențială acoperire aeriană sau ajutor în apărarea aeriană pentru protejarea forței, au declarat pentru Washington Post patru oficiali informați cu privire la discuții.

Liderii europeni poartă discuții în mod discret despre eventuale trupe în Ucraina de mai multe luni, dar nu au elaborat un plan concret, unele țări ezitând să angajeze trupe sau să meargă mai departe fără o mai mare claritate din partea Statelor Unite cu privire la intențiile lor pentru Ucraina.

Aliații europeni au păreri împărțite în ceea ce privește natura unei potențiale desfășurări în Ucraina, inclusiv dimensiunea și mandatul forței și amploarea sprijinului necesar din partea Statelor Unite. Eforturile de a face planuri militare sunt, totodată, complicate de faptul că parametrii unui acord cu Rusia - cum ar fi liniile de-a lungul cărora conflictul ar putea fi înghețat - rămân evazivi sau nu au fost pe deplin articulați de echipa lui Trump.