Moscova insistă cu planul Kozak, respins acum 14 ani pentru că este în contradicţie cu Constituţia Republicii Moldova

Moscova vrea cu orice preţ revenirea la principiile din Memorandumul Kozak în reglementarea crizei transnistrene, potrivit unei declaraţii a ministrului rus de Externe Serghei Lavrov.

În cadrul unui forum de tineret, şeful diplomaţiei ruse a insistat pentru adoptarea Memorandumului Kozak ca soluţie pentru reglementarea crizei transnistrene, un plan respins în 2005 de fostul preşedinte Vladimir Voronin pentru că este în contradicţie cu Constituţia Republicii Moldova. Însă Lavrov susţine că acest plan, întocmit de Dmitri Kozak, unul dintre principalii interlocutori ai actualului preşedinte Igor Dodon, este menit păstrării suveranităţii şi neutralităţii Republicii Moldova.

„Federaţia Rusă nu a recunoscut Republica Moldovenească Nistreană. Federaţia Rusă este parte a procesului de reglementare a acestui conflict pe baza criteriilor respective. Principiul numărul unu: statut special pentru Transnistria, coodonat cu Tiraspolul, astfel încât Republica Moldova să-şi păstreze suveranitatea, adică să nu fie absorbită de nimeni ca stat şi să-şi păstreze statutul de neutralitate, adică să nu adere la blocuri militar-politice“, a spus Serghei Lavrov, citat de portalul PolitNavigator, preluat de Radio Chişinău.

Memorandumul Kozak îndeplineşte mai multe aşteptări ale Moscovei în legătură cu Republica Moldova, cum ar fi menţinerea ei departe de o alianţă militară occidentală şi sub influenţa rusă. Potrivit planului, Tiraspolul ar trebui să aibă drept de veto în problemele de politică externă ale Chişinăului, iar Rusia să dispună de o bază militară pentru cel puţin 25 de ani pe teritoriul moldovean.

Propus în 2003, planul a fost respins doi ani mai târziu de Vladimir Voronin pentru că are prevederi ce contravin Constituţiei Republicii Moldova.

Liderul comunist moldovean a declarat acum un an că nu regretă faptul că s-a opus planului Kozak şi că ar proceda la fel. El i-a transmis totodată lui Dodon că ideea lui federalizare, adică în sensul Kozak, nu este o soluţie pentru rezolvarea crizei transnistrene. „Pericolul constă în aceea că, imediat a doua zi după această federalizare, Transnistria poate să-şi declare independenţa ca stat independent şi nimeni nu poate să o oprească“, a avertizat Voronin.

Potrivit unui purtător de cuvânt al Ministerului moldovean de Externe, subiectul revenirii la planul Kozak nu este relevant în prezent în procesul de reglementare a conflictului transnistrean.

„Republica Moldova şi-a exprimat poziţia privind proiectul documentului (...) acum 16 ani. Astăzi, mai mult ca niciodată, ţara noastră este fermă pe poziţia sa că subiectul planului Kozak nu este relevant în contextul procesului de reglementare transnistreană“, a spus Alexandru Roitman, citat de Agerpres în pagina electronică.