Măsurile antiterorism luate de Franţa după atacul asupra redacţei Charlie Hebdo
0Serviciile antiteroriste franceze trebuie să urmărească în prezent aproximativ 3.000 de persoane, a declarat miercuri premierul francez Manuel Valls, care a anunţat de asemenea crearea a 2.680 de posturi pentru următorii trei ani, pentru a lupta mai eficient împotriva terorismului, relatează AFP.
Şeful Guvernului francez, care a prezentat într-o conferinţă de presă o serie de măsuri pentru a spori securitatea Franţei în urma atentatelor jihadiste de la Paris, a precizat că acest dispozitiv va costa 425 de milioane de euro pe trei ani.
"În total, aproape 3.000 de persoane trebuie monitorizate" în Franţa din cauza legăturilor lor cu jihadişti sau cu "filiere teroriste din Siria şi Irak", a afirmat Valls, care a vorbit de asemenea despre sfera cibernetică jihadistă francofonă.
Planul de consolidare a "luptei contra terorismului" în Franţa prevede "credite de investiţii, echipament şi funcţionare (...) în următorii trei ani" în valoare totală de 425 de milioane de euro, a precizat Manuel Valls. Tot pentru trei ani, Guvernul francez va crea 2.680 de posturi suplimentare, consacrate luptei împotriva terorismului.
În plus, "60 de clerici suplimentari" vor fi recrutaţi pentru închisori, pe lângă cei 182 deja existenţi. Unii dintre autorii atacurilor de la Paris s-au radicalizat în închisoare.
Un proiect de lege privind serviciile de informaţii va fi de altfel dezbătut de Parlament "la începutul lui martie", a adăugat premierul. "Pe lângă creşterea fără precedent a mijloacelor, este indispensabil să sporim capacitatea de a acţiona a serviciilor de informaţii", a explicat el.
Anunţul premierului francez intervine la două săptămâni după atacurile jihadiste de la Paris, comise de trei islamişti francezi şi care s-au soldat cu 17 morţi şi circa 20 de răniţi.
Fraţii Cherif şi Said Kouachi au ucis 12 persoane în atacul din 7 ianuarie de la redacţia revistei satirice Charlie Hebdo, înainte de a fi neutralizaţi două zile mai târziu de forţele de ordine. Amedy Coulibaly a ucis o poliţistă la Montrouge (periferia de sud a Parisului) la 8 ianuarie şi patru evrei în ziua următoare, în cursul unei luări de ostatici într-un supermarket cu specific evreiesc, unde a fost ucis de poliţie.
Cei trei atacatori erau cunoscuţi pentru apartenenţa la mişcarea islamistă radicală. Cherif Kouachi a fost condamnat într-un dosar privind o filieră de recrutare a combatanţilor jihadişti pentru Irak la mijlocul anilor 2000. Coulibaly ieşise din închisoare în mai 2014, după ce a ispăşit o pedeapsă pentru participarea sa la un proiect de evadare a unuia dintre autorii atentatelor din 1995, Smain Ait Ali Belkacem.
Fraţii Kouachi şi-au revendicat apartenenţa la aripa yemenită a reţelei Al-Qaida, în timp ce Amedy Coulibaly a afirmat că face parte din gruparea Stat Islamic.
La scurt timp după atentatele de la Paris, preşedintele socialist François Hollande a cerut Guvernului propuneri pentru consolidarea serviciilor de securitate.
În timp ce aproximativ 122.000 de poliţişti, jandarmi şi militari au fost mobilizaţi pentru protejarea zonelor sensibile din ţară, şeful statului a oprit săptămâna trecută reducerea efectivelor armatei, care ar urma să piardă peste 22.000 de posturi până la sfârşitul lui 2017.
Premierul Manuel Valls a anunţat crearea unui fişier specific pentru persoanele condamnate pentru terorism sau membre ale "unor grupuri de luptă teroristă" şi izolarea la carceră până la sfârşitul lui 2015 a deţinuţilor islamişti radicali.
În cadrul luptei antiterorism, Bruxelles-ul este aşteptat să anunţe crearea unui fişier european cu datele pasagerilor aerieni, prevăzută de o directivă din 2011 dar blocată de Parlamentul European, care a cerut în prealabil o legislaţie comună privind protecţia datelor.
Mijloacele de care dispune UE rămân totuşi limitate: problemele cu privire la informaţii rămân în mare parte dependente de statele membre, dintre care multe ezită în faţa unui schimb de informaţii sensibile cu alţii decât aliaţii lor apropiaţi.