Marea miză a Balcanilor de Vest. Planul lui Putin de a transforma regiunea într-un nou teren de joc al Rusiei

Tensiunile din Balcanii de Vest, considerată „cealaltă zonă fierbinte” a Europei, sunt în creștere. David Lammy, ministrul de externe britanic, atrage atenția asupra influenței „extinse” a Rusiei în această regiune, la câteva zile după o vizită oficială în zonă.

Alarmă în Belgrad, Kosovo și Sarajevo. În timp ce Europa este captivă în războiul din Ucraina, Balcanii de Vest au devenit o altă zonă de neliniște, iar liderii locali, alături de oficialii britanici, se tem că președintele rus Vladimir Putin ar putea profita de acest moment pentru a adânci diviziunile din fosta Iugoslavie și a-și consolida influența în zonă.

Regiunea Balcanilor de Vest este numită „cea de-a doua zonă fierbinte” de oficialii britanici, care insistă ca toate cele șase state din această regiune să adere la Uniunea Europeană pentru a împiedica Rusia să câștige teren.

David Lammy a declarat recent pentru Politico că „ar fi o greșeală enormă să nu ne concentrăm asupra Balcanilor de Vest, mai ales acum, când războiul din Europa și intervenția rusă sunt o realitate palpabilă în această zonă. Putin vrea să mențină regiunea instabilă, să păstreze populația în tensiune și să ducă un război cibernetic și hibrid.”

Toate cele șase state balcanice încearcă să adere la UE, un proces lung și plin de obstacole, unde geopolitica joacă un rol la fel de important ca îndeplinirea cerințelor de integrare. Provocările sunt multiple, atât interne, cât și externe. De exemplu, Bosnia-Herțegovina se află în criză din cauza acțiunilor lui Milorad Dodik, liderul sârb al președinției tripartite, care refuză să fie arestat pentru politica sa separatistă. În același timp, Serbia acuză Kosovo de reprimarea minorității sârbe, iar Kosovo blamează Serbia pentru violențele din regiune.

Experții în politică externă și miniștri se tem că Rusia va exploata tensiunile etnice și religioase adânc înrădăcinate pentru a alimenta un conflict mai mare în Balcani, întărind astfel propriile interese și provocând noi probleme în apropierea Uniunii Europene.

„Dacă nu acționează acum, riscă să devină terenul de joacă al Rusiei”, avertizează un oficial britanic sub protecția anonimatului. Acesta subliniază că există un „interval foarte scurt” în care statele din Balcani trebuie să ia o decizie clară înainte ca Uniunea Europeană să fie absorbită de procesul de aderare al Ucrainei.

Un paradox pe cale de a deveni realitate

Lammy este de părere că, în ciuda regresului democratic și a apropierii tot mai mari de Rusia, Serbia dorește, în esență, să adere la UE. „Există viziuni diferite asupra modului în care ar trebui să se ajungă acolo și cât de repede. Dar există și o viziune alternativă, una mai întunecată, care aduce cu sine oligarhie, corupție și control statal sever. Asta este realitatea regiunii și acolo se duc luptele”, a spus Lammy.

Un exemplu palpabil al acestei lupte pentru viitorul regiunii îl reprezintă protestele masive din Serbia, unde autoritarismul tot mai evident al guvernului condus de președintele Aleksandar Vučić este contestat de zeci de mii de cetățeni. Aceste proteste, declanșate de un incident tragic la o stație de cale ferată din Novi Sad, au degenerat într-o mișcare mai largă, care a inclus și opoziția față de investițiile imobiliare propuse de Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump, pe un teren simbolic al fostului minister al apărării iugoslave.

În ciuda acestor provocări interne, Serbia continuă să se apropie de Moscova și Beijing, în ciuda faptului că aspiră să devină parte a Uniunii Europene. „Paradoxul este viu aici”, spune Lammy.

Kosovo: tensiuni în creștere

Vizita lui Lammy a început în Kosovo, unde relațiile cu Serbia rămân extrem de tensionate. Președinta Kosovo, Vjosa Osmani, a subliniat că relațiile cu „vecinul hegemonic” Serbia sunt mai încordate ca niciodată, iar sprijinul Rusiei în această dinamică este evident.

„Este un teren fertil pentru ca Putin să își facă jocurile, dacă nu acționăm rapid. Balcanii pot deveni un punct de confluență al conflictelor globale, iar acest lucru trebuie prevenit”, a avertizat Osmani.

În acest context, Lammy a subliniat importanța unei intervenții active din partea Marii Britanii și a Uniunii Europene, pentru a sprijini stabilitatea regiunii și a împiedica Rusia să câștige influență în continuare.

O regiune la răscruce

Pentru Bosnia-Herțegovina, provocările sunt și mai mari. Milorad Dodik, liderul entității sârbe din Bosnia, sfidează autoritatea internațională și continuă să se alieze cu Moscova, în ciuda sancțiunilor aplicate de SUA și Marea Britanie. În fața acestui context, specialiștii avertizează că dacă nu se iau măsuri ferme, Balcanii riscă să devină un alt „teatru de război” al Rusiei.

În concluzie, regiunea Balcanilor de Vest este la o răscruce. Este clar că, în ciuda progreselor parțiale, integrarea în Uniunea Europeană nu este garantată, iar influența Rusiei continuă să reprezinte o amenințare constantă. E nevoie de o acțiune fermă și coordonată din partea Occidentului pentru a împiedica Balcanii să devină un nou teren de joc al lui Putin.