Macron propune o creştere masivă a exporturilor de cereale ucrainene prin porturile româneşti. Turcia are altă variantă
0Franţa şi Turcia propun planuri rivale de export a cerealelor ucrainene. Preşedintele francez Emmanuel Macron favorizează rutele terestre, de la Odesa către România, Recep Tayyip Erdogan, preşedintele Turciei, vrea să utilizeze rutele maritime prin Marea Neagră, relatează The Guardian.
Mario Draghi, prim-ministrul italian, a afirmat că este vital să fie realizat un calendar pentru transportul cerealelor din Ucraina până la debutul summitului G7, care se va desfăşura weekend-ul viitor.
„Se apropie o serie de termene-limită şi se apropie drama adusă de o foamete mondială, concentrată, în mod firesc, în cele mai sărace părţi ale lumii, în special în Africa”, a afirmat Draghi în urma discuţiilor avute joi, la Kiev, cu preşedintele Volodimir Zelenski, potrivit The Guardian.
Italia sprijină ideea unei rezoluţii ONU, respinsă până în prezent de Rusia, care ar permite unui convoi ONU să monitorizeze navele cu cereale ce părăsesc portul ucrainean Odesa, aflat sub controlul ucrainenilor, precum şi din alte porturi către Bosfor. Însă, preşedintele francez Emmanuel Macron este neîncrezător că o asemenea rezoluţie ONU va fi admisă şi propune o creştere masivă a exporturilor de cereale prin porturile româneşti.
De cealaltă parte, Turcia promovează în prezent opţiunea de rute sigure din trei porturi ucrainene, în ciuda faptului că acestea nu au fost deminate. S-a apreciat că mai mult de 400 de mine ar trebui îndepărtate, însă Ucraina se teme că astfel s-ar deschide un culoar pentru navele ruseşti către porturile sale şi vrea garanţii de securitate din partea ONU, în cazul în care Rusia ar organiza un bombardament surpriză.
Mevlüt Çavuşoğlu, ministrul turc de Externe, a afirmat miercuri că „din moment ce amplasamentul minelor este cunoscut, vor fi stabilite anumite linii de siguranţă din trei porturi”. Çavuşoğlu a explicat că navele comerciale, posibil ghidate de ucraineni, ar putea veni şi pleca în siguranţă, fără a fi nevoie să fie eliminate minele, iar funcţionarii turci ar putea cerceta navele comerciale pentru a depista eventuale transporturi de armament de contrabandă în numele Rusiei.
Membrul echipei de negocieri ucrainene, David Arakhamia, a pus la îndoială planul: „Militarii noştri sunt împotrivă, aşa că de aceea avem un optimism foarte limitat în legătură cu acest plan”, a declarat el în cadrul unei conferinţe la Washington.
Pentru a demina porturile ar fi nevoie de două săptămâni, apoi ar trebui golite silozurile la timp, pentru a le pregăti pentru luna septembrie şi pentru nou recoltă.
Preşedintele Macron, care a efectuat la începutul acestei săptămâni o vizită în România, a solicitat sporirea rutelor terestre şi feroviare către portul Constanţa, la aproximativ 450 de kilometri sud de Odesa. Numai că portul Constanţa ar fi aproape la capacitate maximă, scrie The Guardian.
„Odesa se află la câteva zeci de kilometri de România, iar prin România am putea avea acces la Dunăre şi la calea ferată”, a afirmat Macron. „Suntem în curs de a crea un fel de punct de conexiune de unde am putea exporta aceste cereale mult mai intens, mai rapid şi mai masiv decât o facem astăzi”, a mai adăugat preşedintele francez.
Cea mai mare parte a cerealelor produse de Ucraina, unul dintre marii furnizori ai lumii, se exportau din şapte porturi de la Marea Neagră. Conform Programului Alimentar Mondial, în cele opt luni de dinaintea debutului războiului, prin aceste porturi au trecut circa 51 de milioane de tone de cereale, iar valoarea comercială a exporturilor ucrainene de grâne se ridica la 47 de miliarde de dolari pe an.
Preşedintele american Joe Biden a propus separat construirea de silozuri suplimentare la frontierele Ucrainei, în încercarea de a împiedica Rusia să fure cerealele.
O parte din cerealele ucrainene sunt exportate prin porturile baltice. Însă, conform unei evaluări ucrainene, doar 20% din exporturile ucrainene care în mod normal sunt expediate prin porturile de la Marea Neagră ar putea fi transportate pe calea ferată către porturile baltice. În ceea ce priveşte transportul rutier, costurile lui au crescut de cinci ori anul trecut.