În războiul Rusiei împotriva Ucrainei, apa este atât o ţintă, cât şi o armă. Oamenii din zonele ocupate trăiesc în condiţii inumane FOTO VIDEO
0Apa devine din ce în ce mai rară – şi o armă şi mai puternică în război, avertizează oamenii de ştiinţă, scrie Politico.eu.
La doar trei zile după începerea invaziei Rusiei în Ucraina, forţele ruse au distrus un baraj în regiunea Herson care bloca accesul la apă în Crimeea anexată de Moscova.
În Mariupol, un oraş din sud-estul Ucrainei, soldaţii ruşi au întrerupt alimentarea locală cu apă ca parte a unui asediu brutal asupra oraşului, lăsând populaţia captivă fără acces la apă potabilă sau canalizare. Oraşul a căzut în mâinile Rusiei săptămâna trecută.
Moscova şi-a propus să vizeze infrastructura de apă - inclusiv conducte, staţii de tratare a apelor uzate şi staţii de pompare - în atacurile aeriene din întreaga ţară, potrivit lui Tobias von Lossow, cercetător la think tank olandez Clingendael.
Blocarea alimentării cu apă pentru populaţiile locale, aşa cum au făcut forţele ruse la Mariupol, s-a dovedit, de asemenea, a fi o tactică puternică.
„După trei luni, vedem o catastrofă umanitară şi înfometarea oraşelor – Mariupol sau şi Nikolaiv [un oraş din sudul Ucrainei], care a rămas fără apă de peste o lună”, a spus von Lossow. „Situaţia este deosebit de îngrijorătoare în teritoriile puternic bombardate sau ocupate din est şi sud”.
Şeful diplomaşiei UE, Josep Borrell şi comisarul pentru mediu Virginijus Sinkevičius au acuzat în martie Rusia că „foloseşte ameninţarea deshidratării pentru a forţa predarea la Mariupol şi a refuza accesul la cele mai elementare nevoi”.
Condiţiile din oraşele controlate de ruşi, inumane
Ucrainenii continuă să plece cu miile din oraşele ameninţate de armata Kremlinului. Condiţiile în multe oraşe din estul ţării sunt inumane, după ce au fost aproape transformate în ruine de ruşi.
„Nu există curent, nu există semnal de mobil, nu există apă. Este greu. Nu îmi pot contacta copiii. Nu mai există locuri de muncă, nu mai avem bani.
Ruşii obligă oamenii să semneze acorduri de cooperare. Am reuşit să scap de iad, ca să zic aşa. E foarte greu din punct de vedere emotional“, spune o ucraineană.
Alţii, în schimb, refuză să-şi părăsească locuinţele: „E înfricoşător. E oraşul meu, sunt zidurile mele...Cât timp apartamentul e intact, noi rămânem aici.
Credem în noi înşine, credem în Kramatorsk, credem în armata noastră curajoasă“.
Un tabu rupt
Atacurile asupra infrastructurii civile de apă încalcă convenţiile internaţionale . Dar tactica a devenit din ce în ce mai comună în ultimul deceniu, în special în Orientul Mijlociu, şi este una pe care Rusia se bazează în mod obişnuit, potrivit Ashok Swain, preşedintele UNESCO pentru cooperarea internaţională în domeniul apei.
„Ca aliat apropiat al regimului de la Damasc, Rusia a contribuit la această armonizare a apei în Siria, de exemplu prin atacuri asupra staţiilor de pompare”, a spus von Lossow. „Regimul sirian şi unele dintre forţele de opoziţie şi, de asemenea, actori externi au cam standardizat armonizarea apei. Am văzut apoi cazuri similare în Yemen şi în Libia.”
Tactica este atractivă nu numai pentru impactul rapid, ci şi pentru demoralizarea populaţiilor vizate, a declarat Mark Zeitoun, director general think-tankului Geneva Water Hub.
Accesul blocat la apă – sau contaminarea acesteia ca urmare a bombardării infrastructurii, cum ar fi instalaţiile chimice – poate provoca, de asemenea, daune pe termen lung economiei unei ţări.
Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu a avertizat în 2018 că regiunea Donbas se află „pe marginea prapastiei unei catastrofe ecologice alimentată de poluarea aerului, a solului şi a apei din arderea unor cantităţi mari de muniţie în luptele şi inundaţiile de la fabricile industriale”.
Cu sute de combinate chimice, metalurgice şi miniere, centrale de energie atomică şi haldele de deşeuri nucleare răspândite în Ucraina, riscurile de boli transmise prin apă cauzate de contaminarea apei sunt mari, a declarat Juliane Schillinger, cercetător la Universitatea din Twente din Olanda.
Apă valoroasă
FOTO Profimedia
Folosirea apei ca armă este deosebit de eficientă atunci când este rară sau când o ţară - precum Ucraina, cunoscută drept coşul Europei - este puternic dependentă de agricultură şi irigaţii.
Având în vedere că schimbările climatice se pregătesc să facă apa şi mai preţioasă într-un număr de regiuni, aceasta va juca din ce în ce mai mult un rol în conflicte, a spus Peter Gleick, cofondatorul Institutului Pacific, un think tank global ce se ocupă cu studiul apei.
Potrivit Naţiunilor Unite, aproape 6 miliarde de oameni vor suferi din cauza deficitului de apă curată până în 2050. Peste jumătate din cei 9,7 miliarde de oameni estimaţi vor trăi până atunci în regiuni cu stres hidric, au descoperit cercetătorii MIT .
„Observam din ce în ce mai multă violenţă asociată cu apa, pe măsură ce apa devine mai rară şi pe măsură ce schimbările climatice afectează cantitatea de apă pe care o obţinem şi de unde o obţinem”, a spus Gleick, care urmăreşte aceste conflicte în baza de date World Water Chronology.