Franța arde: Proteste violente și baricade în Paris, în timp ce furia împotriva lui Macron atinge un nou prag

O nouă criză socială a izbucnit miercuri dimineață în Franța, unde mii de protestatari au declanșat o amplă campanie de tip „Blocăm Tot”, paralizând infrastructura de transport și provocând incidente violente în marile orașe, inclusiv în capitală.

Ministerul de Interne a anunțat că, în primele ore ale dimineții, aproape 200 de persoane au fost arestate, majoritatea pentru perturbarea ordinii publice. Transporturile au fost vizate în mod direct, iar hub-ul Eurostar de la Gare du Nord, nod-cheie pentru legăturile dintre Paris și Londra, a fost temporar blocat.

În Paris, grupuri de protestatari au încercat în mod repetat să blocheze centura ocolitoare în orele de vârf ale dimineții. Au fost ridicate baricade, aruncate obiecte spre forțele de ordine și perturbată deliberat circulația. Scene similare au fost semnalate în Bordeaux, Marsilia, Rennes sau Toulouse, unde au fost incendiate autobuze sau avariate linii de cale ferată.

O mișcare fără lider, dar cu sprijin sindical masiv

Noua mișcare, inspirată de protestele „Vestelor Galbene” din 2018, nu are o conducere centralizată, dar este susținută activ de sindicatele majore, în special CGT și Sud-Rail, care au chemat la opriri de activitate în transporturi, blocaje rutiere și acțiuni spontane în centrele urbane.

În unele mesaje distribuite online, participanții erau îndemnați inclusiv să intre în supermarketuri, să ia alimente și să plece fără a plăti — un semnal de radicalizare a unei părți a protestului.

Se estimează că peste 100.000 de persoane ar fi implicate în manifestații la nivel național. Operatorul de autostrăzi Vinci a raportat blocaje și ambuteiaje în puncte esențiale ale rețelei rutiere: Marsilia, Lyon, Montpellier, Nantes.

Autoritățile au desfășurat 80.000 de forțe de ordine, dintre care 6.000 doar în Paris.

Criză politică în spirală: Macron, fără guvern funcțional

Contextul politic în care se desfășoară aceste proteste este tensionat. Cu doar 24 de ore înainte, președintele Emmanuel Macron și-a numit al șaptelea prim-ministru în mai puțin de nouă ani – o rotație accelerată care reflectă instabilitatea executivului în fața opoziției parlamentare și a presiunii străzii.

Sébastien Lecornu, noul prim-ministru, a fost învestit cu sarcina de a forma un nou guvern, după ce François Bayrou și-a dat demisia în urma unui vot de încredere autoimpus, pierdut în Parlament. Bayrou încercase să impună un buget de austeritate sever, care presupunea reduceri de cheltuieli de peste 35 miliarde lire sterline, tăieri de sărbători legale, înghețarea pensiilor și a ajutoarelor sociale, dar și concedieri în rândul funcționarilor publici.

Lecornu a promis să continue agenda lui Macron și să obțină o majoritate parlamentară pentru adoptarea bugetului — o ambiție care a generat furia sindicatelor și a opiniei publice.

De la stradă la trenuri și avioane: Franța se blochează treptat

Impactul protestelor este resimțit pe scară largă. Traficul feroviar național și internațional este afectat de grevă, în special în sud-vestul țării, unde incendiile de infrastructură au dus la suspendarea trenurilor între Toulouse și Auch.

Chiar și aeroportul parizian Gare du Nord a fost temporar închis, iar curse internaționale, precum un zbor Air China din Beijing, au fost deviate către alte destinații, inclusiv Copenhaga.

Protestul se suprapune și cu o grevă majoră a lucrătorilor din metroul londonez, afectând direct fluxul de pasageri dintre Regatul Unit și Franța.

Calendarul protestelor continuă: urmează grevă a controlorilor de trafic aerian

Următoarea etapă a mobilizării sociale este deja anunțată pentru 18 septembrie, când controlorii de trafic aerian sunt așteptați să intre în grevă — o acțiune care ar putea bloca zborurile în întreaga țară.

Până atunci, situația rămâne volatilă, iar perspectivele politice sunt incerte. Macron a cerut noului premier să inițieze rapid consultări cu toate grupurile parlamentare, dar procesul de formare a unui nou guvern este blocat de lipsa unui consens.

De facto, în acest moment Franța este condusă doar de Emmanuel Macron și Sébastien Lecornu, în absența unui cabinet complet funcțional.