Fostul președinte Nicolas Sarkozy rămâne cu brățara electronică și va trebui să execute pedeapsa cu închisoarea

Justiția franceză a respins, luni, cererea fostului președinte Nicolas Sarkozy de a renunța la brățara electronică, decizie care confirmă că acesta va trebui să execute pedeapsa în dosarul Bygmalion.

Justiția franceză a respins, luni, 9 martie, cererea fostului președinte Nicolas Sarkozy de a nu mai purta brățara electronică în cadrul executării pedepsei pentru dosarul Bygmalion, considerând că aceasta nu poate fi contopită cu o condamnare anterioară în dosarul Bismuth, pentru corupție și trafic de influență, citează Agerpres agenţiile internaţionale.

Decizia nu este definitivă, astfel că fostul lider al Franței, în vârstă de 71 de ani, poate face apel.

Nicolas Sarkozy a fost condamnat la un an de închisoare, dintre care șase luni cu executare, în dosarul Bygmalion, decizie a Curții de Apel din Paris din 14 februarie 2024, privind finanțarea ilegală a campaniei sale prezidențiale pierdute în 2012. Condamnarea a devenit definitivă la 26 noiembrie 2025, după ce Curtea de Casație i-a respins recursul.

Instanța stabilise executarea părții cu executare în regim alternativ, prin brățară electronică sau semi-libertate, iar pedeapsa în apel a fost ușor mai mică decât cea inițială de un an cu executare pronunțată în 2021.

Aceasta este a doua condamnare definitivă a fostului președinte, după sentința de trei ani de închisoare, dintre care un an cu executare sub brățară electronică, în dosarul Bismuth, privind corupția și traficul de influență în cazul interceptărilor, definitivă în decembrie 2024.

În acest dosar, Nicolas Sarkozy a purtat brățara electronică între 7 februarie și 12 mai 2025 și a beneficiat de eliberare condiționată înainte de jumătatea pedepsei, conform prevederilor legale pentru vârsta sa, 70 de ani la momentul respectiv.

Contopirea pedepselor este prevăzută de Codul penal francez, însă instanța a considerat că cele două condamnări trebuie executate separat.

Fostul președinte va reveni în fața justiției pe 16 martie, odată cu deschiderea procesului în apel în dosarul libian, în care a fost condamnat în primă instanță la cinci ani de închisoare cu executare pentru asociere de răufăcători, după ce a petrecut aproximativ trei săptămâni în detenție.