Fiecare elev de liceu din Letonia învață să tragă cu o armă: „Nu poți preda apărarea doar teoretic”

Letonia a introdus instruirea militară obligatorie în licee pentru a pregăti tinerii pentru eventuale agresiuni rusești și pentru a întări coeziunea națională, inclusiv în rândul minorității vorbitoare de rusă. Programul combină exerciții practice, mânuirea armelor și educație patriotică.

Sindija Brakovska are 18 ani și visează să devină stilistă sau profesoară de dans. Ea studiază la Riga Technical School of Tourism and Creative Industry, o școală profesională axată pe ospitalitate, turism și modă, relatează publicația ,,Politico”. 

„Îmi plac lucrurile de fete”, spune tânăra.

Alături de alte douăzeci de fete cu vârste cuprinse între 16 și 18 ani, ea învață să tragă cu puștile cu aer comprimat.

„Sunt puțin emoționată”, spune Sindija înainte să ridice arma pentru prima dată. Întrebată ce părere are despre lecțiile de apărare națională, ea adaugă: „Cred că are sens”.

În multe țări europene, prezența puștilor în clasă ar fi un scandal. În Letonia nu există o asemenea opoziție, iar instruirea cu arme a devenit parte din program, chiar și pentru viitoarele stiliste sau profesoare de dans.

Împreună cu Estonia și Lituania, Letonia a petrecut decenii sub Uniunea Sovietică, iar cei care își amintesc anii sovietici știu ce înseamnă dominația străină. După începutul războiului Rusiei contra Ucrainei, statele baltice se întreabă dacă ar putea fi următoarele. Amenințările din partea Moscovei sunt luate în serios, iar țările baltice se pregătesc pentru posibilitatea unei noi agresiuni rusești.

Toate cele trei țări europene au serviciu militar obligatoriu. În Letonia, serviciul este obligatoriu pentru tinerii de gen masculin. Iar dacă prea puțini se oferă voluntari, recruții rămași sunt aleși prin loterie. În prezent, aproximativ 400 de tineri sunt recrutați astfel în fiecare an, în timp ce aproximativ 1.300 sunt voluntari.

În plus, Letonia și Estonia au introdus o „Educație Națională de Apărare” obligatorie pentru elevii de liceu. Programa include istoria militară, marșul și exercițiile, orientarea pe teren, primul ajutor, răspunsul în criză și mânuirea armelor. Elevii, care doresc mai mult, pot petrece în uniformă o parte din vară în tabără.

Dintre cele trei state, Letonia merge cel mai departe. În Estonia, cursul obligatoriu are 35 de ore, în timp ce în Letonia se desfășoară 112 ore, pe parcursul a doi ani.

Scopul lecțiilor

Iar poligonul are reguli stricte: armele stau mereu în același loc, iar fiecare mișcare este precedată de o comandă. Nimeni nu trage fără permisiune. Când elevii vorbesc, o fac încet. Instructorii în uniformă se comportă mai aspru decât profesorii obișnuiți. Cel mai impunător este instructorul șef, Andris Skanis.

„Nu poți preda apărarea doar teoretic. Trebuie să o faci, iar și iar. Armata noastră de astăzi este complet diferită de cea din vremea sovietică. Nu mai există dedovșcina”, explică Skanis. (n.r. – termenul dedovșcina se referă la hărțuirea brutală a recruților în armata sovietică.)

Letonia și-a declarat independența după Primul Război Mondial, doar pentru a o pierde din nou în secolul XX: ocupată de Uniunea Sovietică în 1940, apoi de Germania nazistă și reocupată de sovietici. Represiunea și decenii de rusificare forțată au marcat generații întregi.

Hotărârea de a nu mai fi niciodată la cheremul unei puteri străine stă acum la baza educației pentru apărare. Nu este vorba doar despre puști și exerciții: este despre a spune povestea Letoniei în termeni patrioti și a pregăti generațiile viitoare să apere un stat pierdut aproape imediat după naștere.

Astăzi, aproximativ un sfert din populație este de etnie rusă, iar vorbitorii de limbă rusă sunt încă proeminenți în Riga și în est. Programul școlar urmărește, de asemenea, să lege această minoritate mai strâns de stat, începând cu tinerii mai puțin influențați de propaganda rusă.

Pacifismul este mult mai puțin răspândit în Letonia decât în alte părți ale Uniunii Europene. Pentru Letonia, amenințarea este chiar peste graniță: țara are o frontieră de 283 km cu Rusia și 172 km cu Belarus, o țară aflată ferm în sfera de influență a Kremlinului și care a servit drept punct de lansare pentru războiul împotriva Kievului.