Fără informațiile SUA, „suntem lipsiți de apărare”. Germania își eliberează serviciul de informații din constrângerile istorice
0Germania pregătește o extindere amplă a atribuțiilor serviciului său de informații externe, într-o schimbare majoră față de restricțiile impuse după cel de-al Doilea Război Mondial. Măsura vine pe fondul temerilor că Donald Trump sau alt președinte american ar putea suspenda schimbul de informații cu aliații europeni sau ar putea folosi această dependență ca instrument de presiune politică.
Oficialii de la Berlin spun că, așa cum statele europene își consolidează armatele pentru a dobândi o autonomie strategică mai mare, tot astfel și capacitățile de informații ale țării trebuie întărite.
„Dorim să continuăm cooperarea strânsă cu americanii”, a declarat Marc Henrichmann, președintele comisiei parlamentare speciale care supraveghează serviciile de informații. „Dar dacă un președinte american, oricine ar fi el, decide să acționeze fără europeni, atunci trebuie să fim capabili să ne susținem singuri.”
Moștenirea postbelică
Serviciul federal de informații externe al Germaniei, Bundesnachrichtendienst (BND), a fost înființat în 1956 cu limitări legale stricte, menite să prevină repetarea abuzurilor comise de aparatul nazist, inclusiv de Gestapo și Schutzstaffel.
Pentru a evita ingerințele în afacerile interne, BND a fost plasat sub controlul cancelariei și supus unui mecanism parlamentar riguros de supraveghere. Mandatul său s-a limitat la colectarea și analiza informațiilor, fără competențe operaționale pentru a interveni direct împotriva amenințărilor.
Aceste restricții rămân în mare parte în vigoare. De exemplu, agenția poate descoperi prin interceptări planuri privind un atac cibernetic, însă are puține instrumente legale pentru a-l contracara direct. În plus, legile stricte privind protecția datelor – influențate și de experiența Germaniei de Est cu poliția secretă Stasi – limitează schimbul rapid de informații cu alte servicii.
Oficialii germani susțin că, în contextul intensificării sabotajelor și operațiunilor cibernetice atribuite Rusiei, aceste constrângeri nu mai sunt adecvate. Thorsten Frei, responsabil în cancelarie pentru reforma serviciilor de informații, a declarat că Germania trebuie nu doar să observe atacurile, ci și să fie capabilă să se apere, așa cum procedează alte state cu servicii similare.
Dependența de SUA
În ultimii ani, Germania s-a bazat în mod semnificativ pe informații furnizate de Statele Unite pentru a preveni amenințări majore. Printre acestea s-au numărat avertismente privind un presupus complot rusesc de asasinare a directorului companiei Rheinmetall și un plan de atac asupra ambasadei Israelului la Berlin.
Ministrul de externe Johann Wadephul a avertizat recent că, fără schimbul de informații cu Washingtonul, Germania ar fi „lipsită de apărare”.
Îngrijorările s-au accentuat după ce administrația americană a suspendat temporar schimbul de informații cu Ucraina anul trecut, în timpul negocierilor cu Rusia – o decizie percepută la Berlin drept dovadă că sprijinul în domeniul informațiilor poate deveni instrument de presiune politică.
O „cotitură istorică”
Cancelarul Friedrich Merz a promis consolidarea substanțială a BND, într-o schimbare descrisă de oficiali drept comparabilă cu „Zeitenwende” – termen folosit de fostul cancelar Olaf Scholz pentru a marca reorientarea strategică a Germaniei după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia.
Guvernul a majorat bugetul BND cu aproximativ 26%, la 1,51 miliarde de euro în acest an, și intenționează să relaxeze anumite reguli privind protecția datelor, permițând utilizarea inteligenței artificiale și a tehnologiilor de recunoaștere facială.
Totuși, noile competențe – inclusiv posibilitatea unor operațiuni cibernetice ofensive sau acte de sabotaj – ar urma să fie activate doar în situații speciale, declarate de un consiliu național de securitate și aprobate de o majoritate calificată a parlamentarilor din comisia de supraveghere.
Susținătorii reformei argumentează că, într-un „joc fără reguli”, Germania nu își mai poate permite restricții autoimpuse excesive. Criticii avertizează însă că extinderea puterilor serviciilor de informații va testa echilibrul delicat dintre securitate și libertățile civile, construit cu grijă după traumele secolului trecut.