Expert, despre reacția autorităților privind retragerea americanilor: „Trump vrea să sacrifice România”
0Administrația Biden a trimis, la începutul războiului din Ucraina, un batalion din diviziile aeropurtate și în România, explică expertul în securitate Hari Bucur-Marcu. El prezintă câteva posibile scenarii de reacție a României la decizia lui Trump de a retrage o parte din militari.
Expertul în securitate Hari Bucur-Marcu explică posibilele variante de răspuns ale României vis-a-vis de retragerea unei părți a militarilor american de pe teritoriul României.
Statele Unite au anunțat o reducere a prezenței trupelor americane pe flancul estic al NATO, inclusiv în România. Decizia a fost comunicată aliaților în octombrie 2025. Reducerea vizează în principal oprirea rotației unei brigăzi americane la Baza Mihail Kogălniceanu.
După această ajustare, aproximativ 1 000 de militari americani vor rămâne în România, dislocați la mai multe baze (inclusiv Deveselu, Câmpia Turzii și Kogălniceanu într-o formulă redusă).
Autoritățile române subliniază că nu este vorba de o retragere completă, ci de o „redimensionare” a prezenței americane, reducând rotațiile, dar menținând un număr semnificativ de trupe.
Președintele României a declarat că această schimbare aduce prezența SUA la nivelul de dinainte de războiul din Ucraina, dar nu va diminua securitatea României sau a flancului estic al NATO, și că vor fi compensate prin echipamente suplimentare și potențial prin forțe europene.
NATO și oficiali occidentali afirmă că ajustările de trupe sunt normale și că angajamentul colectiv pentru apărare rămâne solid.
Redimensionarea a atras critici din partea unor politicieni și analiști care susțin că reducerea trupelor ar putea slăbi „efectul de descurajare” al NATO în fața Rusiei.
Administrația americană vede această recalibrare ca pe o prioritare a resurselor spre alte regiuni, în special zona Indo-Pacific.
Cum a ajuns un batalion american în România
Expertul în securitate Hari Bucur-Marcu explică, pe Facebook, modul în care au ajuns militarii americani în România după începerea războiului din Ucraina:
„Una dintre măsurile militare luate de Administrația Biden, ca reacție la declanșarea agresiunii Federației Ruse asupra Ucrainei, în 24 februarie, 2022, a fost și dislocarea imediată a unor componente ale diviziilor aeropurtate americane (cu capacitatea de reacție rapidă) pe teritoriul statelor aliate în NATO, de pe așa-zisul flac estic. Așa a ajuns un batalion din acesta american și pe teritoriul României”.
Bucur-Marcu dă patru variante de răspuns pe care le consideră mai bune decât răspunsul actual pe care îl dă România, prin vocile sale cele mai autorizate să se pronunțe în spațiul public: „Trump este un trădător, care vrea să îi vândă lui Putin Ucraina și în procesul vânzării sacrifică România!”
„Ce ar trebui să facă România acum, în condițiile în care Adminstrația Trump, care i-a succedat Administrației Biden, a luat decizia la fel de unilaterală ca cea de trimitere a unui batalion aeropurtat în România, de a întrerupe continuitatea prezenței acelui batalion (nominal au fost mai multe batalioane, prin rotație) la Mihail Kogălniceanu, baza românească, pusă la dispoziția Statelor Unite?”, se întreabă expertul.
„Trump este un trădător, care vrea să îi vândă lui Putin Ucraina”
El prezintă mai multe scenarii privind reacția posibilă a României:
„(a) România, prin vocile sale cele mai autorizate în exprimarea opiniei publice la nivel național, nu zice nimic și prin autoritățile sale publice nu face nimic, deoarece e treaba americanilor, dacă vor sau nu să aibă trupe în România.
(b) România, prin vocile sale cele mai autorizate în exprimarea opiniei publice la nivel național, zice că rușine, americanilor care ne-au promis că ne apără de ruși, dar uite cum pleacă ei și ne lasă în curul gol! Iar autoritățile publice românești nu fac nimic, deoarece e treaba americanilor, dacă vor sau nu să aibă trupe în România, chiar dacă asta creează o maximizare a sentimentului antiamerican în opinia publică națională românească.
(c) România, prin vocea autorităților publice naționale, zice că atât decizia de aducere a unui batalion american aeropurtat în România, cât și decizia de renunțare la rotirea forțelor americane ce asigură prezența continuă a unui asemenea batalion la Mihail Kogălniceanu sunt decizii ale administrației americane, luate în urma înțelegerii cu România că atât o asemenea prezență, cât și renunțarea la o asemenea prezență sunt în interesul ambilor parteneri strategici și răspund momentului și perspectivei strategice de la data luării fiecăreia dintre aceste decizii.
(d) România, prin vocea autorităților publice naționale, zice că, de la data aducerii rapide de forțe americane de reacție atât de rapidă pe teritoriul său național și până de curând, ea a reușit să își constituie propriile sale forțe, să le înarmeze și să le doteze la nivel similar cu cele americane, astfel încât americanii pot să plece, cu mulțumirile românești de rigoare, misiunile pentru care veniseră rapid acele forțe americane revenind în prezent forțelor românești, constituite și pregătite în acest scop.”
Bucur-Marcu este de părere că în acest moment răspunsul pe care deja îl dă România, prin vocile sale cele mai autorizate să se pronunțe în spațiul public este: „Trump este un trădător, care vrea să îi vândă lui Putin Ucraina și în procesul vânzării sacrifică România!”
Expertul remarcă faptul că există un val de ură românească la adresa președintelui american. „Iar eu sunt un penibil care i-am dezamăgit pe toți cei care crezuseră că ar fi ceva de capul meu, dar s-au prins ulterior că de fapt mă plătește Trump ca să îi iau apărarea, în fața valului de ură românească, că el Trump nu are altă treabă decât să se apere de înjurăturile românilor”, a comentat el, ironic.